Fiecare a șasea persoană de vârstă reproductivă din Republica Moldova intenționează să aibă un copil în următorii trei ani, iar fiecare a doua – își dorește să aibă un copil la o anumită etapă a vieții.
Totuși, decizia de a avea sau nu un copil este influențată de mediul socio-economic în care trăiesc. Stabilitatea unui loc de muncă, accesul la programe flexibile de muncă și distribuția echitabilă a sarcinilor casnice între parteneri sunt factorii principali de care autoritățile trebuie să țină cont în elaborarea politicilor demografice.
Femeile și bărbații din Republica Moldova amână nașterea primului copil până în jurul vârstei de 30-40 de ani. Aceasta se întâmplă deoarece femeile și bărbații aleg să facă studii o perioadă mai îndelungată, să se afirme profesional și să se asigure financiar înainte de a avea un copil, potrivit moldova.unfpa.org
Venituri mici, lipsa programelor flexibile de muncă și pandemia de COVID-19
Studiile arată că principalele bariere ale cuplurilor în planificarea copiilor sunt: veniturile mici, lipsa programelor flexibile de muncă, numărul insuficient de creșe, prioritizarea afirmării și creșterii profesionale în detrimentul formării unei familii și nașterii de copii. Metodele moderne de contracepție rămân a fi utilizate mai puțin decât în țările europene, iar pandemia de COVID-19, a afectat accesul la serviciile de planificare familială și utilizarea contracepției – evidențiază rezultatele uneia dintre analize.
În contextul schimbărilor demografice ale Republicii Moldova, Tomas Sobotka, expert în demografie la Institutul de Demografie din Viena, a subliniat că politicile bazate pe stimulente financiare nu sunt eficiente, iar pentru a spori intențiile de fertilitate, autoritățile trebuie să creeze diverse opțiuni de politici flexibile care să răspundă la necesitățile și preferințele cuplurilor din Moldova. Potrivit expertului, partajarea concediului parental în cuplu și asigurarea egalității de gen prin implicarea bărbaților în îngrijirea copilului sunt măsuri de impact care pot influența un cuplu în dorința de a avea sau nu copii. Analizele realizate confirmă aceste constatări.
Acestea sunt câteva dintre constatările unor studii aprofundate lansate în cadrul evenimentului online „Fertilitatea dorită versus cea reală: factori determinanți în Republica Moldova”. Evenimentul a fost desfășurat recent, în cadrul programului de Reziliență Demografică implementat de către Fondul ONU pentru Populație și Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
În prezent, patru cercetători internaționali și cinci cercetători naționali din mediul academic și din societatea civilă explorează datele GGS pentru a dezvolta analize aprofundate pe diferite probleme demografice. Analizele identifică măsuri de politici pentru a susține femeile și bărbații din Republica Moldova să își atingă numărul dorit de copii, astfel contribuind la dezvoltarea țării și consolidarea Rezilienței Demografice.
GGS în Republica Moldova este implementat de către Fondul ONU pentru Populație în parteneriat și cu suportul financiar al Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), Fondului Parteneriatului pentru Dezvoltare India-ONU. Printre partenerii proiectului se numără și Institutul Demografic Interdisciplinar din Olanda (NIDI) și Biroul Național de Statistică (BNS) care au dezvoltat eșantionul studiului.
