(foto) „Angajatorii și angajatoarele ar trebui să asigure spațiu de creștere.” Laura Baraga, despre cei cinci ani la Amsterdam și despre condițiile în care ar reveni acasă

De mică era pasionată de psihologie și era sigură că atunci când va crește va deveni o specialistă în acest domeniu. Totul s-a schimbat la 16 ani, când o școală de hotele din Brașov a venit cu un seminar la Chișinău, iar tânăra a rămas atât de impresionată de materialul prezentat, încât viziunile sale s-au schimbat la 180 de grade. „Atunci am decis că pe viitor mi-ar plăcea mult să activez în domeniul hotelier, dar în același timp voiam enorm să călătoresc. În acel moment, ca o baghetă magică, cineva venise cu un răspuns foarte simplu, recomandându-mi să merg la facultatea de turism, pentru că e domeniul care le îmbină pe ambele – călătorii și interacțiuni umane”, spune Laura. 

Călătoriile la Atena și Valencia – parte din programul universitar

Universitatea la care studiază Laura e una de științe aplicate, tânăra ține să menționeze că în Regatul Țărilor de Jos sunt două tipuri distincte de instituții superioare de învățământ: universitate academică clasică (accent pe studii academice) și universitate de științe aplicate (accent pe implementarea în practică a celor învățate). „Mie mi-a fost mai simplu să studiez la o universitate de acest tip, deoarece învăț multe din experiențele practice. Formarea la specialitatea mea durează patru ani. În primii doi ani, am avut cursuri în format de proiecte (anul era împărțit în patru semestre, iar în fiecare semestru aveam un proiect mare de grup și unul personal). Sistemul de notare e în baza procentelor, deci 100 % e nota maximă, iar nota minimă de care ai nevoie ca să treci cursul e 5,5, adică 55 %”, spune tânăra. 

Totodată, una dintre particularitățile universității la care își face studiile Laura este faptul că, de regulă, se studiază patru zile pe săptămână și nu cinci. Ziua liberă la facultatea de turism era marți. 

„În anul trei, este obligatoriu să faci internship, timp de șase luni, într-o companie care are neapărat conexiune cu turismul. În a doua jumătate de an, poți să faci exchange – mergi să studiezi la o altă universitate, pentru un semestru – sau un minor – curs intens și complex despre un domeniu de interes, acesta nu oferă oportunitatea de specializare completă, în schimb, datorită lui, poți să studiezi un domeniu conex – într-un domeniu relaționat cu turismul. În anul patru, de asemenea, o jumătate de an faci un minor, iar altă jumătate de an o dedici în totalitate tezei”, menționează studenta.

În ceea ce ține de internship, tânăra menționează că universitatea are o bază de date din care fiecare student sau studentă poate să aleagă o companie care îi place, fie să găsească de sine stătător o organizație la care ar vrea să activeze. „Eu am făcut stagiul la o companie de închiriere de bărci pe canalele din Amsterdam, unde am lucrat în domeniul marketing, cu accent pe rețelele sociale și blog. Sunt mai multe oportunități, însă din cauza pandemiei nu am putut profita din plin, dar am prieteni care au mers în Noua Zeelandă, China, Australia”, zice tânăra.

Timp de cinci ani de studenție, Laura a reușit să adune o mulțime de experiențe frumoase. Cu toate acestea, cele mai faine au fost călătoriile din primii ani de facultate. „Parte din programul universității la care studiez era și o călătorie. În primul an, proiectul nostru universitar trebuia să se desfășoare într-o altă țară și am fost împreună cu toți colegii la Atena. A fost tare frumos și simplu, fiindcă excursiile pentru anul I sunt organizate de către studenții și studentele din anul IV. În anul II trebuia să organizăm singuri totul: bilete de avion, cazare, atracții turistice. Am stat o săptămână la Valencia, Spania. Aceste două experiențe au fost faine, ne-am conectat foarte mult între noi, dar și cu profesorii care ne-au însoțit. Totodată, am reușit și să învățăm.”

„Am primit și plătit, din prostie, foarte multe amenzi în primul an”

Tânăra spune că există o idolatrizare a țărilor vestice și cu siguranță e o experiență foarte faină, dar trebuie să recunoaștem că sunt și multe provocări. „Primul șoc cultural a fost legat de prețuri, e o țară cu mult mai scumpă decât cele din estul Europei. Teoretic știam asta, dar în practică a fost foarte dificil, eu converteam imaginar toate prețurile în lei și era incredibil pentru mine să dau 25 de lei pentru o sticlă de apă, de exemplu”, menționează Laura.

Un alt șoc, ce a durat o perioadă destul de îndelungată, a ținut de strictețea legilor neerlandeze și a amenzilor. „Am plătit, din prostie, foarte multe amenzi în primul an, pentru că nu era nimeni care să mă poată îndruma. Am primit, de exemplu, o amendă că am mers cu bicicleta într-un sens giratoriu unde era interzis să o fac, iar eu nu știam aceasta. O altă amendă am primit-o pentru că a expirat cardul meu de transport.” În Regatul Țărilor de Jos nu sunt scutiri pentru studenți și studente sau pentru persoanele care nu cunosc suficient de bine legile, prin urmare, perioada de inițiere în cultura neerladenză a fost nu chiar plăcută din punct de vedere financiar pentru Laura. 

O altă barieră, la început, a fost limba de stat, deoarece toate scrisorile oficiale erau redactate în neerlandeză. „Chiar și în magazin toate ingredientele produselor sunt scrise în neerlandeză, belgiană sau franceză, iar din moment ce cunoști doar engleza, e foarte dificil să te adaptezi. Era greu să înțeleg limba, din motiv că nu se asemăna cu niciuna dintre cele vorbite de mine, pe atunci încă nu vorbeam germană, respectiv etapa inițială nu a fost cea mai frumoasă.” Lucrurile au început să se lumineze din moment ce Laura și-a făcut mai mulți prieteni printre localnicii care nu ezitau să o ajute ori de câte ori avea nevoie de o traducere, de un sfat sau de o recomandare. Prin urmare, suportul și deschiderea lor au fost foarte apreciate de către studentă. 

„Localnicii își respectă timpul”

Localnicii, potrivit tinerei, sunt foarte responsabili în ceea ce ține de timpul lor personal. „Persoanele își respectă timpul și se implică 100 % atunci când e vorba despre muncă sau petreceri, fără să le intercaleze. Aici nu există lucru peste program, iar dacă există, e plătit dublu. După ora 17.00, toți ies în cafenele, se relaxează. Totul e foarte organizat, structurat, fiecare oră e plătită corespunzător și oamenii știu să balanseze și să distanțeze munca față de viața personală și odihnă.” 

Tânăra menționează că neerlandezii sunt persoane foarte degajate și relaxate, care reușesc să îmbine perfect lucrurile obligatorii pe care trebuie să le facă și odihna. 

„Idei sunt multe, ar trebui finanțare”

Laura ține să specifice că deși cu potențial turistic, companiile din Moldova, dar și conducerea țării mai au de muncit pentru ca oferta turistică să fie ademenitoare pentru turiștii internaționali. De aceea, tinerei i-ar plăcea să revină într-un mediu profesional mai dezvoltat, nu atât din perspectiva numărului de companii, cât din punctul de vedere al serviciilor oferite.

Studenta menționează că în Moldova există, din punct de vedere turistic, un amalgam de pensiuni și hoteluri tradiționale, iar ceea ce i-ar plăcea să facă, dacă s-ar întoarce, ar fi lansarea unor tururi pentru neerlandezi. „Idei sunt multe, ar trebui finanțare, iar deocamdată nu avem bani.”

Tânăra studenta spune că, din perspectivă turistică, capitala noastră e lipsită de experiențe. Prin urmare, pentru a interesa persoanele din afara țării să viziteze Chișinăul în particular și Moldova în general, ar trebui ca infrastructura să fie adaptată.

Angajatorii și angajatoarele ar trebui să asigure spațiu de creștere

Angajatorii și angajatoarele din Moldova ar putea deveni competitivi (competitive) cu alte companii de pe arena internațională, dar pentru aceasta tânăra este sigură că este imperioasă efectuarea unor pași foarte simpli:
# să se ofere spațiu de creștere tinerilor și tinerelor;
# salariile ar trebui să fie decente, așa încât să asigure o viață decentă. Salariile sunt și punctul care motivează angajații și angajatele să devină mai buni (bune);
# mediu creativ și degajat, nu strict. Ar fi bine să se pună accent inclusiv pe organizarea unor evenimente lunare, reduceri sau oferte pentru săli de sport, restaurante, cinema, teatru etc. pentru ca angajații și angajatele să fie motivați (motivate) nu doar financiar.

„În următorii ani vreau să văd lumea”

În prezent, tânăra încearcă să reînvie mai mult legătura cu Republica Moldova, deoarece în primii ani s-a detașat de realitățile de acasă. „În primii ani, nu voiam să țin legătura cu țara de baștină, pentru că nu mai aveam prieteni acolo și încercam să mă dedic în totalitate integrării în Regatul Țărilor de Jos. Acum plec mai des acasă, privesc emisiuni, știri, ascult podcasturi, urmăresc pe online multe persoane de acasă – jurnaliști, bloggeri, influenceri –, încerc să fiu cât mai implicată în tot ceea ce înseamnă Moldova.”

Laura nu a decis deocamdată dacă urmează sau nu să se întoarcă în Moldova. În același timp, este sigură că nu va rămâne în Țările de Jos. „Nu mă văd stabilită în Regatul Țărilor de Jos, a fost o experiență bună, recomand, dar nu e o țară pentru mine, am înțeles acest lucru după cinci ani de studii aici. Vreau să călătoresc și să acumulez multă experiență, în special că sunt instruită în domeniul turismului, respectiv, în următorii patru-cinci ani vreau să văd lumea.”

Interviul este realizat în cadrul campaniei Moldova Brain Gain. Prin campania Moldova Brain Gain, #diez și Oficiul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău își doresc să reconecteze studenții și studentele care-și fac studiile în universitățile neerlandeze cu potențialul și oportunitățile de acasă, încurajându-i astfel să revină după studii pentru a implementa bunele practici învățate peste hotare contribuind astfel la schimbări pozitive acasă.

N.B.: începând cu anul 2020, țara pe care obișnuiam să o numim Olanda și-a schimbat oficial numele pentru toate limbile. Denumirea oficială în limba română este Regatul Țărilor de Jos, iar Olanda reprezintă doar una dintre cele 12 provincii ale regatului. Limba oficială în Țările de Jos se numește neerlandeză, la fel și populația băștinașă.