Alexandru Cunio în vârstă de 37 de ani a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Bălți, dar lucrează la CET-Nord SA ca operator de turbine cu abur de mai bine de zece ani. În timpul liber, Alexandru este pasionat de literatură, iar în vara acestui an și-a creat propriul canal de YouTube, unde plănuiește să analizeze în detaliu lucrările literaturii ruse și mondiale. Alexandru a povestit despre hobby-ul său pentru redacția locală eSP.md.
„Dragostea pentru cărți mi-a fost transmisă de bunici.”
Sunt jurist de meserie, dar de mai bine de zece ani lucrez la CET-Nord ca operator de turbine cu abur. Lucrul este destul de interesant.
Literatura m-a interesat mereu. Bunicii mei au lucrat toată viața ca profesori la școală. Bunicul a fost profesor de geografie, iar bunica a fost profesoară de limba și literatura rusă. În anii de școală, mi-am petrecut vacanțele de vară cu ei. A fost poate cea mai fericită perioadă a copilăriei mele. Din păcate, această înțelegere mi-a venit mult mai târziu. Dar întotdeauna mi-am iubit foarte mult bunicii. Datorită lor, probabil, a apărut dragostea pentru literatură.
Analizându-mi viața, pot spune că am început să simt o adevărată poftă de lectură și literatură fiind deja un tânăr de 23-25 de ani. De atunci, literatura și cărțile de citit au devenit parte din viața mea.
„Elevii nu au experiență de viață pentru a înțelege operele predate la școală.”
S-ar putea să mă înșel, dar, după părerea mea, operele pe care le studiază școlarii sunt foarte greu de înțeles. Pentru a înțelege, de exemplu, lucrarea „Evgheni Oneghin” sau „Eroul timpului nostru” ai nevoie de măcar o experiență personală de viață, pe care majoritatea adolescenților pur și simplu nu o au. Sau un bagaj mare de literatură nu doar citită, ci citită și înțeleasă.
Cum e la scoală? Există o lucrare și există o înțelegere „corectă” a acestei lucrări în fața criticilor unui autor, pe care elevii le învață pe de rost. Totuși, consecința acestui lucru este absența propriei judecăți cu privire la ceea ce s-a citit, iar acesta, după cum mi se pare, este cel mai important lucru. Prin urmare, în adolescență, atât pentru mine, cât și pentru semenii mei, Dostoievski era ceva de neînțeles și teribil de plictisitor. Și de aceea, după un anumit timp, m-am întors la literatura rusă pentru a o înțelege în sfârșit.
Un alt motiv pentru care mă interesează în principal literatura rusă este limba originală. Literatura străină, oricât de bună ar fi, este totuși o traducere și aș prefera să nu existe intermediari între mine și autorul care încearcă să-mi transmită ceva ideile lui din timpuri.
Despre crearea canalului de YouTube
În cercul meu de cunoscuți practic nu există oameni pasionați de literatură, cu excepția a două persoane. Când afli ceva neobișnuit pentru tine sau un gând uimitor, atunci cu siguranță vei dori să-l împărtășești și altora. Dar ce să faci când nu te înțeleg cei din jur sau nimeni nu este interesat de ceea ce gândești și despre ce vorbești? Am găsit o soluție pentru mine.
Chiar anul acesta mi-a venit brusc ideea să-mi creez propriul canal literar de YouTube. Pentru mine, crearea unui canal este o modalitate de a mă exprima. Am decis să-mi înregistrez gândurile despre cărțile citite.
Interviul complet îl puteți citi AICI.
