Neutralitatea înseamnă izolare și lipsa amenințărilor? Republica Moldova nu are nevoie de colaborare cu NATO? 23 februarie este ziua apărătorului Patriei și a bărbatului? Astea sunt doar câteva dintre stereotipurile care circulă în societate, iar unele surse mass-media, prin intermediul fake news-urilor și a dezinformării, le răspândesc mai departe și pun sub amenințare atât securitatea personală a cetățenilor, cât și a întregului stat. Aceste trei stereotipuri, dar și alte șapte pe lângă ele au fost dezmințite cu ajutorul broșurii „Securitatea între stereotipuri și realități”, realizată de către Natalia Albu și Elena Mârzac.
Pe 19 octombrie, Centrul de Informare și Documentare privind NATO a organizat o masă rotundă cu tema „Impactul dezinformării asupra securității și importanța promovării culturii de securitate”.
În cadrul discuțiilor au fost combătute cele 10 stereotipuri prezentate în broșură referitoare la: neutralitatea statului, percepția amenințărilor, pandemia COVID-19 ca amenințare la securitatea națională, ajutorul extern ca instrument de control al Republicii Moldova din exterior etc.
„Această broșură este destinată fiecăruia. Ne-am propus să explicăm și să aducem o altă viziune la niște percepții deja stabilite în societate. Am selectat 10 cele mai discutate subiecte, ne-am străduit să le dezmințim și să asigurăm colaborarea dintre instituțiile din domeniul securității și societate”, spune Natalia Albu, conferențiară universitară, doctoră, expertă asociată CID NATO.
În broșură sunt dezmințite 10 stereotipuri în domeniul securității și apărării:
# securitatea este doar securitatea a statului;
# apărarea ține exclusiv de competența Ministerului Apărării și Armatei Naționale;
# informațiile din sectorul de securitate și apărare sunt secrete de stat;
# amenințările militare și-au pierdut din importanță;
# neutralitatea înseamnă izolare și lipsa amenințărilor;
# asistența externă este pentru a ne controla;
# Republica Moldova nu are nevoie de colaborarea cu NATO;
# integrarea în Uniunea Europeană implică neapărat aderarea la NATO;
# fake news și dezinformarea nu reprezintă o amenințare la adresa securității statului;
# 23 februarie este ziua apărătorului Patriei și a bărbatului.
Acestea pot fi văzute mai detaliat în infograficul de mai jos.
Ludmila Barba, redactoră-șefă a Emisiunii Socio-Economice, Diaspora, Etnii, a menționat că această broșură ar putea avea un auditoriu mult mai larg: „Acele 10 stereotipuri din cadrul broșurii sunt utilizate cu succes de către unii actorii sociali pentru a-și promova propriile interese care sunt în detrimentul securității statului. Nu poți într-o broșură să combați toate stereotipurile, dar este un început care poate prinde rădăcini”.
În același timp, Aurel Fondos, șeful Secției Studii Strategice de Apărare și Securitate din cadrul Agenției pentru Știință și Memorie Militară, a menționat că, după ce broșura a fost scrisă bine, întrebări totuși rămân: „Ce e de făcut mai departe? Cum valorificăm rezultatele acestui proiect?”.
„Ar trebui de făcut un sumar al tuturor proiectelor de acest gen, care va fi util pentru luarea deciziilor de planificare. Recomandările din finalul broșurii, pentru Guvernul Republicii Moldova, sunt foarte utile”, spune Aurel Fondos.
Mădălin Necșuțu, jurnalist de investigație din România, care scrie pentru portalul veridica.ro, spune că știrile false amplifică stereotipurile în societate, iar să combați un fake news este de 10 ori mai greu decât să-l scrii.
Prezent la aceste discuții, ambasadorul Republicii Lituania în Republica Moldova, Kestutis Kudzmanas, a menționat că Lituania face același lucru – promovează cultura de securitate în rândul populației.
„Scopurile noastre sunt aceleași: lupta cu dezinformarea, corupția, rezolvarea problemelor ecologice – eliminarea pesticidelor cu termenul expirat; de la probleme tehnice, la reziliența societății în fața influenței din exterior”, a specificat Kestutis Kudzmanas.
Totodată, ambasadorul lituanian a reiterat faptul că broșurile sunt realizate pentru a explica toate aceste stereotipuri pentru ca oamenii să fie informați, nu manipulați.
De asemenea, alți participanți ai mesei rotunde au ținut să menționeze că broșura propriu-zisă ar trebui să fie repartizată chiar și în școli, universități, dar și în alte instituții de învățământ din țară, iar copiii să fie pregătiți din timp ca să poată să facă față fake news-urilor și dezinformării.
Broșura care explică cele 10 stereotipuri în domeniul securității și apărării poate fi accesată mai jos.
Broșura a fost realizată în cadrul proiectului „Suport pentru presa independentă și consolidarea rezilienței față de dezinformare”, implementat cu sprijinul Ambasadei Republicii Lituania în Republica Moldova și finanțat de către Programul Lituanian de Cooperare pentru Dezvoltare și Promovare a Democrației. Scopul proiectului este combaterea sau dezmințirea stereotipurilor din domeniul securității promovate în mass-media, societate etc.
Sursă foto: depositphotos.com
