Universitatea #diez. Cunoașteți studenții și studentele originari (originare) din Moldova, care vor povesti experiențele de a învăța la sute de kilometri de casă

La această ediție, mai mulți studenți și studente originari (originare) din Moldova au dat curs invitației noastre și au acceptat provocarea de a relata despre experiențele la universitățile din afara țării.

Vă propunem să îi (le) cunoașteți.

Alina-Maria Țurcanu își continuă studiile în Germania, programul Media Aplicată și Științe ale Comunicării, Universitatea Tehnică din Ilmenau.

Tânăra recunoaște că de mică se simțea urmărită de o obsesie totală de a-și planifica și proiecta viitorul și, respectiv, profesia. „Mă vedeam fiind prezentatoare, cochetam cu actoria și iubeam să scriu poezii, dar totuși nu izbuteam să-mi satisfac toate dorințele prin identificarea unui domeniu întocmai potrivit abilităților și pasiunilor mele. În clasa a cincea, am început să învăț limba germană, și pentru că studiam la «Spiru Haret», un liceu ce face parte din parteneriatul PASCH ce unește peste 2 000 de școli din lume, am putut participa la școli de vară și la activități în germană ce implicau direct interacțiunea cu germani și cultura germană.’’

Prin urmare, dorința de a studia în Germania Alina-Maria și-a fortificat-o încă din gimnaziu. „Combinând pasiunile cu experiența în calitate de corespondentă la #diez, am știut că vreau să aleg, fără dubii, ceva conectat cu jurnalismul și am ales programul Media Aplicată și Științe ale Comunicării la Universitatea Tehnică din Ilmenau, Germania.

Condusă de entuziasm, visuri și ambiție fără limite, nu am admis niciun gând că ar putea să-mi fie prea dificil, dar acum trebuie să menționez că a studia în germană e o provocare pe care o simți abia atunci când ești deja la cursurile universitare și trebuie să te concentrezi cu toată forța mentală pentru a «nu pierde firul» lecției. E greșit și deluzoriu să crezi că este ușor, iar studiul în limba germană trebuie să fie o decizie asumată și conștientă, pentru că efortul depus aici e triplu decât cel de la orele în română sau engleză.”

Alina-Maria ne mai spune despre cursul ales, că acesta se caracterizează prin studiul asupra structurii și funcției sistemului media, dezvoltând abilități analitice, strategice și evaluative pentru activități profesionale în segmentele de comunicare publică prin planificarea, proiectarea și evaluarea diferitelor produse media: radio, televiziune, multimedia și online.

„În fiecare zi, avem câte două-trei lecții ce se împart în cursuri teoretice pentru întreaga facultate, seminare, lecții practice și de exersare. Printre discipline, se numără Tehnologia Media, Tehnologii Web, Marketing și Management, Științe ale Comunicării, Matematică pentru Științe Sociale și Economice și Tehnica Muncii Științifice”, menționează tânăra. 

Vlada Caraman își continuă studiile la Universitatea din Aarhus, Danemarca, facultatea de Științe Cognitive.

Tânăra ne spune că o preocupa viitorul său încă de la începutul anilor de liceu. Pentru că era sigură că domeniul ales trebuie să o fascineze, a căutat ce i se potrivește mai bine. „Așa am ajuns eu să fac un curs de Mobile Journalism, un an de lecții de dicție și actorie, educație economică, dezbateri, voluntariat, scris, citit. Într-un final, am descoperit că sunt fascinată de felul în care lucrează creierul nostru și am început să citesc mai multe despre acest domeniu.” Prin urmare, decizia în favoarea facultății pe care a ales-o a venit în ultimul an de liceu, după ce a analizat în detaliu programul și cursurile pe care urma să le studieze la facultate.

Vlada menționează că tot în timpul treptei liceale a luat decizia că vrea să studieze peste hotarele țării. „Consider că e o oportunitate minunată să cresc, să devin independentă, să studiez un domeniu mai puțin dezvoltat la noi în țară. Procesul de alegere a țării, Danemarca, dar și a facultății a venit cumva foarte firesc. Auzisem și citisem că Danemarca este o țară dezvoltată, primitoare și sigură, iar instituțiile de învățământ superior (care sunt gratuite) oferă programe de studiu ce promovează gândirea analitică, creativitatea și munca în echipă, fapt de care m-am convins când am ajuns aici.”

Perioada de adaptare a fost una foarte interesantă dat fiind faptul că, la începutul anului, studenții și studentele anului I au avut parte de o săptămână de introducere organizată de colegii și colegele mai mari. „Aarhus este un oraș al studenților, plin de oportunități; concertele, festivalurile, muzeele, viața de noapte, cumpărăturile și căminele sunt la câțiva pași distanță. Probabil și de asta adaptarea mea în sistemul de învățământ universitar danez nu a fost deloc copleșitoare. Din contra, m-am simțit confortabil și entuziasmată să pășesc într-o lume nouă pentru mine.”

Despre Danemarca, tânăra a reușit să observe că este o țară sigură, eco-friendly și dezvoltată. „Cazarea, mâncarea și biletele de transport mi-au părut cam scumpe la început, însă odată ce începi să lucrezi part-time, poți să primești bursă de student care te scutește de câteva cheltuieli. Eu locuiesc la cămin și am rămas fascinată că am ocazia să cunosc o multitudine de oameni atât de diverși și interesanți, cu diferite culturi și povești. Ce ține de viața în Danemarca, am rămas impresionată de infrastructura lor, de sistemul de transport public, de oamenii care circulă pe biciclete indiferent de vremea de afară, de organizarea din instituțiile publice. Oamenii zâmbesc mult și îți răspund politicos și amabil la orice întrebare. Danezii au un stil de viața minimalist și sustenabil. O curiozitate este că apa de la robinet este potabilă în toată țară. Totodată, aici s-au scos toate restricțiile legate de COVID. Prin oraș sunt locuri special amenajate unde poți să-ți faci test rapid gratuit și primești rezultatul în 15 minute.”

Vlada ne introduce și programul de studii pe care îl are. „Programul meu de licență este Cognitive Science (Științe Cognitive), un program interdisciplinar care combină șase domenii interconectate: Neuroștiința, Inteligența artificială, Antropologie, Psihologie, Filosofie și Lingvistică. Avem trei cursuri per semestru: Cogniția și Comunicare, Introducere în Științele Cognitive și Metodologie (programare, statistică, experimente). Cel mai interesant îmi pare al doilea curs la care învățăm despre neuroștiință și anume despre diferite abilități cum ar fi percepția, memoria, atenția, cunoașterea, argumentarea, rezolvarea problemelor. Fiecare curs este structurat în două părți: o prelegere, la care profesorul explică tema și ne oferă o imagine de ansamblu despre diferite concepte (pe baza unui proiect în Power Point, la care avem acces oricând), și o lecție la care implementăm și explorăm în detalii ceea am învățat anterior. Deci, avem șase lecții pe săptămână (12 ore). Luăm notițe pe laptop. O lecție durează două ore, dar avem o pauză de 15 minute la începutul fiecărei ore. Sunt încântată că se pune accentul pe lucrul în echipă și pe aplicarea cunoștințelor.

Profesorii sunt foarte deschiși și prietenoși, gata mereu să te ajute. Spre uimirea mea, am mai mulți colegi danezi nativi decât internaționali. Cu toate astea, avem o atmosferă plăcută și relaxantă la lecții; nu se simte nicio marginalizare a celor internaționali. Petrecem mult timp împreună atât studiind, cât și savurându-ne timpul liber. Totodată, fiecare persoană are un grup de studiu, care ne facilitează procesul de învățare. Comunicăm doar în engleză. La universitate, avem cantină mare, săli pentru studiat, bibliotecă, camere pentru întâlniri.”

Corina Musteață a ales să studiez la Sciences Po de la Paris, pentru că e prima universitate din Europa și a doua din lume, după Harvard, la Științe Politice.

„Eram sigură că aici aș putea obține studii de calitate care, pe viitor, îmi vor fortifica cunoștințele în materie și mă vor ajuta să devin un bun specialist. În plus, sunt fascinată de domeniul politicii și a dreptului, iar după licență, planific să merg la un law school în State.”

Tânăra menționează că a vrut să studieze în Franța mai mult pentru renumele universității, dar conștientiza că acest loc, care reprezintă leagănul constituțional al multor țări europene, o va inspira să exceleze în domeniu. „Spiritul omnireformator al oamenilor de aici, dragostea cu care vorbesc despre schimbări și încrederea pe care o au în tânăra generație m-au făcut să mă îndrăgostesc instantaneu în această țară minunată. Evident, și patiseriile cu produsele lor stupefiante care îmi servesc drept refugiu după o zi încărcată de cursuri și-au spus cuvântul.”

În primul an de universitate, din cauza pandemiei, Corina l-a petrecut în Moldova, fără a avea posibilitatea de a explora toate colțișoarele Hexagonului. „Anul acesta, vizitez împrejurimile ori de câte ori am posibilitatea, descopăr noi trasee și îmi invit colegii la plimbări lungi pentru a avea șansa să-i cunosc mai bine. Atmosfera de aici e superprietenoasă, iar diversitatea studenților te determină să cunoști cât mai multe tradiții diferite. Unicul «minus» (care e un mare plus în perspectivă) e faptul că, uneori, nu-ți rămâne decât să dormi în bibliotecă, având un noian de disertații și prezentări pentru a doua zi, însă materia interesantă compensează nopțile nedormite, la sigur.”

Universitatea Corinei are șapte campusuri, împărțite în diferite orașe din Franța, unul dintre care este Dijon, un orășel din regiunea Burgundia-Franche-Comté. „Anume această zonă este cunoscută în Franța drept paradisul gastronomiei, începând cu prăjiturile sale delicioase și până la cașcavalurile absolut demențiale servite cu vin roșu de Burgundia. Aici, papilele mele gustative au trăit o adevărată aventură, ajungând să savureze și din renumitul muștar de Dijon. În plus, ador să ies seara prin centrul Dijonului, cu pavajul din piatră ce datează din secolele XV-XVI, clădiri vechi, dar frumos restaurate, pe fundal de muzică emanată de violoniști sau chitariști care stau pe marginea străzilor. E ceva feeric în această atmosferă. Ceea ce ține de cultura revoluționară a francezilor, pot spune că, și într-un orășel atât de mic, reușesc să observ foarte multe proteste împotriva adoptării unor anumite proiecte de lege sau pentru introducerea anumitor reforme. Ceea ce mă entuziasmează cel mai mult e atitudinea normală din partea autorităților și a societății care le percep drept niște evenimente firești, în cadrul cărora diferite grupuri își expun opinia pe marginea anumitor subiecte de importanță națională.”

Tânăra ne mai spune despre programul său de la Sciences Po care împrumută anumite mecanisme americane. „În anul întâi, am făcut introducere în trei domenii de bază: Drept și științe politice, Economie și Științe umane. Am reușit să învăț Matematică, Sociologie, Statistică, Drept constituțional, Istorie și multe altele. În anul doi, studenții au posibilitatea să-și aleagă specializarea în unul dintre cele trei, eu am optat pentru Politics and Government. Aici, învățăm cursurile atât în engleză, cât și în franceză, deși campusul e eminamente francez. La fel, avem posibilitatea să optăm pentru alte limbi străine, eu mi-am ales italiana și germana. Cursurile noastre sunt împărțite în două categorii: Cours Magistral, adică cursul teoretic, și Conference de Methode, adică seminarul. Lucrările pe care le efectuăm sunt prezentate după tradiția disertației franceze, cu o problematică clară și structura de două părți și două subpărți. În fiecare zi am orar diferit, dar petrec, în medie, câte 36-40 de ore pe săptămână la universitate, în funcție de zilele săptămânii.”

Beatricia Petrașcu a ales să studieze la Erasmus University (EUR), din Țările de Jos, Rotterdam. Beatricia frecventează programul International Business Administration (IBA) din cadrul facultății Rotterdam School of Management (RSM).

Beatricia voia să iasă din zona sa de confort și să exploreze. Respectiv, cea mai bună alegere era să-și încerce abilitățile într-un sistem universitar din străinătate. „Toamna trecută, am primit tare spontan o invitație la o discuție cu una dintre mentorele mele, Nati. Anume ei îi datorez claritatea dobândită după acea discuție. Nati lucra deja de mult timp în domeniul project management în companii internaționale, dar mai și ajuta tinerii cu orientarea în carieră, chestie de care eu nu știam până atunci. Au fost suficiente câteva întrebări simple ca sa găsesc acel golden middle. Tot atunci, am realizat cat de puțin ne adresăm sau ignorăm intenționat întrebări tare importante.”

Tânăra a ales inițial programul, după care a analizat restul factorilor. „International Business Administration de la Rotterdam School of Management e unul dintre cele mai vânate programe de cei cu adevărat interesați de business, pentru conținut, pentru modul în care sunt organizate cursurile, pentru profesori și reputația care a tot crescut în ultimii ani [RSM #1 in global Shanghai ranking]. Pe lângă criteriile evidente de mai sus, eu am ales IBA anume în RSM, pentru că este un program extrem de internațional, iar eu voiam să gust din fiecare cultură cât mai mult. De la o discuție până la un proiect comun avem atâta diversitate, nu doar în culturi, ci și în experiențe și perspective, iar asta mi se pare cel mai frumos. Mai mult decât atât, facultatea îți dă libertate în program, eu efectiv mi-am creat programul din primul bloc după cum mi-a convenit – 80 la sută –, iar conținutul este foarte focusat pe practică. Nu ești nevoit(ă) să memorezi teorii, ei nu îți testează memoria, ci cum aplici aceasta teorie în situații problematice.”

Beatricia spune că nu îi place în totalitate sistemul neerlandez din mai multe puncte de vedere. „Când am ales țara, de fapt am ales orașul – în care m-am îndrăgostit. Rotterdamul e tare «detașat» de restul orașelor neerlandeze. Denumit și the blue city, Rotterdamul e oraș-port unde se face business și unde este multă competiție. Un oraș cu o arhitectură de invidiat, unde peste 50 % din populație nu e neerlandeză, ceea ce creează o atmosferă tare internațională. De fapt, ei au o concurență sănătoasă cu Amsterdamul. Localnici spun că: «Money is earned in Rotterdam, distributed in The Hague and spent in Amsterdam». Singurul «șoc» pe care l-am avut e cât de primitori și open-minded sunt oamenii de aici, deoarece nu eram obișnuită ca cei ce lucrează și prestează servicii să își iubească atât de mult jobul și să împartă atâta energie pozitivă. Poate sună straniu, dar cred că am întâlnit oameni tare fericiți aici.”

Beatricia menționează că adaptarea nu va fi niciodată completă. „Exista un gol, indiferent cât de ideal ar fi contextul și visul spre care mergi. Mi-e dor de ai mei, mi-e dor de detalii, mi-e dor de mâncarea moldovenească. Dorul nu se traduce, el n-are pașaport.”

Tânăra ne spune inclusiv ce a reușit să descopere în Rotterdam. „Încep mereu de unde e cel mai gustos – cultura gastronomică. Sincer, mi-a fost tare greu să mă adaptez la mâncarea neerlandeză și de fapt nu prea am făcut-o. Rețete moldovenești cu ingrediente locale parcă nu merg, așa că am combinat rețetele colegilor mei care vin de peste tot din lume. La toți ne e dor de casă într-o anumită măsură, povestim mult despre cultura de baștină – așa aflăm istorioare despre moon cake-ul chinezesc și facem cunoștință cu oameni ce vin de pe insule cărora trebuie să le faci superzoom pe hartă, care își schimbă viața la 180 de grade. Cam așa a apărut ideea organizării serilor gastronomice, unde fiecare gătește mâncarea lor tradițională, de acasă, astfel încât vom gusta câte puțin din cultura fiecărei țări. Există și așa-zisa piață a Rotterdamului, numită Markthal, unde găsești produse locale proaspete, dar și mâncare gătită pe loc din cultura indiană, japoneză, neerlandeza, belgiană, turcească etc. Considerată cea mai mare operă de artă din Țările de Jos datorită picturilor de pe tavan, îmbină o varietate de lumi gastronomice. Anume acest loc m-a făcut să descopăr și să îndrăgesc trei rețete specific neerlandeze: miniclătitele numite poffertjes, peștele lor proaspăt, în special heringul, și oliebollen, care sunt un fel de gogoși neerlandeze pe care localnicii le asociază cu venirea Crăciunului. Orașul devine împânzit de tarabe unde le poți găsi odată ce se răcește afară.”

Beatricia ne povestește și despre structura International Business Administration de la RSM, care este organizată în blocuri, ceea ce înseamnă ca ai examene mai des, dar care cuprind mai puțin conținut. „Există patru blocuri într-un an, iar în fiecare bloc avem câte patru-șase cursuri. Acum sunt la etapa în care trec în blocul doi, deci termin trei cursuri cu trei examene, iar la celelalte două, care vor continua până în decembrie, se mai adaugă încă două cursuri. Dintre cele pe care le-am trecut, am rămas plăcut impresionată de Marketing Management, un curs fără vreo carte sau literatură obligatorie, cu excepția articolelor de la Harvard Business School, dar cu teorie redată interactiv, bazată pe exemple ale companiilor existente și pe aplicarea lor în practica pe adevărate business case-uri. Organizational Behavior este un alt curs care mi-a plăcut mult, fiindcă învățăm despre știința comportamentală din organizații, ce se bazează pe mecanisme psihologice, pe fenomene de grup și pe factori individuali. Cursul de matematică e 50 % aplicativ și abia acum aflu de ce am învățat noi integrale sau matrice.

Timpul pe care-l petreci studiind depinde de viteza cu care ești obișnuit să o faci. Pe lângă asta, fără abilități de time management, probabil te simți doborât(ă) de tempo în prima săptămână. Acum fiind la modulul șapte, încă există studenți care nu au trecut de testele din modulul patru de exemplu, nu din cauza contextului greu, ci din cauza lipsei eficiente de gestionare a timpului. Dacă la celelalte cursuri există o săptămână de introducere în care ei aveau apeluri drăguțe pe Zoom, noi am început cu test din ziua a doua. Colegii mei pot sta în campus să studieze până acesta se închide, adică până la miazănoapte, lucrând la proiecte de grup sau individuale. Atmosfera din Polak building, una dintre clădirile preferate ale studenților, te motivează să fii productiv”, spune Beatricia. 

Valentin Josan este student la economie în cadrul Universității New York (NYU), campusul din Abu Dhabi (NYUAD)

„Emiratele Arabe Unite prezintă probabil o destinație foarte neașteptată în cadrul acestui proiect. Personal, cunosc numai trei alți moldoveni care-și fac studiile în acest stat și toți îmi sunt colegi de universitate. Orientul Mijlociu este de departe una dintre cele mai nepopulare teritorii la care elevii din țară se gândesc când decid unde să-și continue drumul academic, iar eu sunt ferm convins că seria mea de articole îi va convinge pe mulți să considere varianta mereu însorită și cultural îmbogățită a Emiratelor Arabe ca fiind o opțiune remarcabilă pentru studiile universitare.”

Valentin menționează că înmatricularea la la NYUAD a fost o surpriză pentru el. Ce-i drept, anticipată. „De prin clasa a șaptea, știam că vreau să învăț peste hotare, însă imaginația mea nu zbura niciodată mai departe de limitele Europei sau Americii de Nord. Am ajuns în luna decembrie a ultimului an de liceu și NYU Abu Dhabi se număra deja printre cele 10 instituții la care am depus actele, din simplul motiv că aveam cunoscuți acolo și am auzit lucruri frumoase despre universitate. În februarie, am fost chemat la campus pentru etapa finală de selecție, iar în mai, deja primisem scrisoarea de admitere și acceptam oferta după o deliberare interioară puternică. Dacă n-a zburat imaginația spre alte țări, atunci am zburat personal, iar printre motivele principale se numărau prestigiul eminent al New York University pe plan mondial și o bursă care acoperă 100 % din taxa de școlarizare și alte cheltuieli personale oferită de către campusul din Abu Dhabi – beneficiu de care se bucură marea majoritate a studenților aici.

Din cauza restricțiilor impuse în contextul pandemiei, în EAU am ajuns fizic din nou doar în luna ianuarie a acestui an, până atunci cursurile fiind online și la distanță. De altfel, am trecut la formatul de lecții în persoană doar acum câteva zile, după ce toți cei aproape 2 000 de studenți și sute de profesori și lucrători ai campusului au fost vaccinați. Am ales din start major-ul [facultatea] de economie pentru că mereu corespundea mecanismului meu de gândire și planurilor de viitor, iar în aceste momente, iau în considerare și luarea unui minor [subfacultate] în informatică. Orarul academic al fiecărui student este diferit în funcție de specialitate. Totuși, fiecare student ia trei-cinci cursuri în fiecare semestru, care acoperă de la 10 la 16 ore pe săptămână, în mediu. E necesar de menționat că farmecul sistemului american de arte liberale constă în flexibilitatea și varietatea curriculară avansată pe care o oferă. Astfel, se pune un accent deosebit pe îmbogățirea culturii generale, iar educația în spiritul dezvoltării multilaterale este pusă pe același loc cu succesul academic în domeniul pe care-l alegi. Aici poți fi un economist și poți lua cursuri de teatru și muzică sau poți fi biolog ce învață despre istoria Grecii Antice.”

Valentin menționează inclusiv despre importanța odihnei, fie ea pasivă, activă, fie hiperactivă. „Este greu să fii mereu cu nasul în carte într-un oraș unde temperatura în octombrie se ridică la 36 de grade, iar plaja se află la 10 minute depărtare cu taxiul. Făcând abstracție de la scăldat, Emiratele Arabe promovează într-un mod unic și extraordinar diversitatea etnică, tradițiile islamice și dezvoltarea spirituală împreună cu elemente puternice de globalizare, modernizarea în stil vestic și progresul economic până la nivelul de devenire a unui business hub vital precum Shanghai sau Londra. Aici veți găsi cea mai înaltă clădire din lume, cel mai rapid rollercoaster din lume, propriul Luvru sau Madame Tussauds, iar în prezent, este construit primul complex din lume care ar găzdui concomitent o biserică, o moschee și o sinagogă. Statul este în continuă creștere socială și culturală și faptul că îmi petrec anii de studenție aici îmi permite să trăiesc o viață vibrantă și dinamică în inima unuia dintre cele mai importante centre mondiale.

În următoarele articole, voi desfășura mult mai detaliat experiența mea și particularitățile vieții în Orient. Până atunci, Ma Salama!”

Nadejda Melinte este studentă MBA în cadrul International School of Management (Dortmund, Germania)

Nadejda menționează că mereu și-a dorit să studieze Master in Business Administration la o școală internațională de business, țel care a devenit realitate. „Voiam să învăț să înțeleg mecanismele complexe care pun în mișcare mediul de afaceri. Trecutul profesional și academic fragmentat și variat pe care îl aveam lăsase loc pentru mai multe întrebări din domeniul leadership-ului, al digitalizării, al eticii corporative și al teoriei complexității la care căutam răspuns.

Respectiv, alegerea programului MBA în Management General oferit de ISM a fost făcută exclusiv după principiul best fit: acesta era programul care la acel moment corespundea cel mai bine necesităților personale: să fie proxim, practic, actual, acreditat și interesant. Un criteriu foarte important pentru mine a fost și existența unui anumit grad de flexibilitate a programului, fapt care mi-a permis să integrez și familia (inclusiv doi copii sub cinci ani) în rutina de studii. Tânăra a optat pentru studii în străinătate, pentru că în Republica Moldova sunt un număr limitat de programe care să se plieze pe necesitățile ei, iar acele disponibile fie erau în format hibrid, fie nu corespundeau intereselor pe care le avea. Nadejda a ales Germania pentru că țara, datorită unui joc favorabil al circumstanțelor, a îmbinat inclusiv serviciul soțului, fapt care a permis relocarea întregii familii. „În plus, din perioada «primei studenții», aveam experiența unui schimb academic în Germania, cunoșteam limba și aveam prieteni în regiune.”

Perioada de adaptare, ne spune Nadejda mai în glumă, mai în serios, decurge după principiul ohne chaos geht es nicht (fără haos nu merge).

„Am început studiile în martie 2020, cam la două săptămâni ce am ajuns împreună cu copiii în Germania și cu aproximativ cu o săptămână înainte de primul lockdown. Inițial, a trebuit sa mă adaptez nu atât la faptul că eram în Germania, cât la faptul că nu eram în Moldova și că toți operau în regim de pandemie. Dorul de casă, de familie și de prietenii de suflet este semnificativ și, inițial, era amplificat din cauza incertitudinii induse de lockdown și a imposibilității de a călători.

A durat cam trei luni până am reușit să rezolvăm toate formalitățile legate de viză, de permise de ședere, de înregistrarea la grădiniță și școală, de transcrierea permiselor de conducere.

În ceea ce privește adaptarea la mediul academic de aici, programul este extrem de solicitant, în special în perioada examenelor și cerințele cu privire la formalități necesită multă atenție și perseverență.”

Pentru Nadejda, Germania este o țară a disciplinei, a ordinii, a respectului față de cei care te înconjoară, a deschiderii pentru diversitate și a dragostei pentru viteză și mașini bune. „Aici se consumă multă muzică, multă carte bună, multă bere gustoasă, mult timp de calitate cu familia. Se călătorește mult, se exprimă intens și frumos (cultura reclamațiilor este înfloritoare), se trimit multe scrisori prin poștă, se merge foarte rapid pe autobahn, foarte încet prin orașe și se păstrează distanța personală.”

Programul pe care îl urmează Nadejda înglobează 29 de cursuri structurare în nouă module, dintre care câteva cursuri-cheie se preconizează să fie desfășurate în cadrul altor trei universități de peste hotare: India, China, SUA. „O parte integrală a acestui program sunt și sesiunile individuale de coaching cu un coach certificat care reușește să stabilească un contact special cu fiecare student și să îl ghideze atunci când e nevoie.

Cursurile se desfășoară de regulă trei zile full-time în fiecare lună, plus trei module a câte o săptămână full-time. Prin urmare, studenții și studentele își cunosc din start agenda pentru următorii doi ani.

Cursurile se focalizează pe practicitate: fiecare curs e construit în jurul unor studii de caz complexe, iar soluțiile trebuie găsite în baza unor discuții în grup.

Top cinci cursuri preferate pe care le-am savurat îndeosebi în ultimele trei semestre au fost:
# Information Management and Data Science;
# Design Thinking;
# New Business Models;
# Negotiation, Communication, and Executive Presentations;
# Strategic Marketing.

Punând în balanță ultimele trei semestre, ce mi se pare cel mai extraordinar totuși este intensitatea experienței, complexitatea abordării și posibilitatea de a interacționa cu profesori și colegi excepționali și… de a avea posibilitatea să integrez studiile cu familia și cu celelalte interese pe care le am.”

Andreea Stici a decis să își continue studiile la Lyon, Franța, la Universitatea „Claude Bernard”

Andreea ne spune că s-a decis în raport cu facultatea pe care urmează să o facă încă de la început de clasa a XII-a. „Știam că vreau să studiez criminalistica, ceea ce urmează să învăț abia la etapa de masterat și că, pentru a ajunge la aceasta, am nevoie de licență în chimie. Astfel, în primul an, învăț într-un portail – physique, chimie, sciences de l’ingénieur – în care încep toți care vor să urmeze licența în chimie, fizică sau științe inginerești.”

Tânăra a optat pentru Lyon, deoarece a studiat într-o clasă cu profil francofon, a susținut examenul la limba franceză, a putut să-și depună dosarul prin intermediul Alianței Franceze și cunoaște foști colegi de liceu, stabiliți la Lyon, care ar fi putut să o ajute mult. „Într-adevăr, primele săptămâni au fost mult mai ușoare datorită colegilor. În plus, anume la Lyon pot să-mi continui studiile în criminalistică fără a-mi schimba universitatea, deoarece există acest parcurs la nivelul de masterat aici.”

Adaptarea la Lyon decurge foarte lin, potrivit Andreei. „Datorită prietenilor și colegilor mei, inclusiv celor mai mari, care ne-au îndrumat în toate procedurile necesare de după venirea noastră, dar și celor cu care am venit împreună, adaptarea decurge destul de lejer și distractiv.

Și, în general, îmi pare că viața din Lyon nu e atât de diferită de cea din Chișinău, dar încă încerc să mă deprind cu faptul că majoritatea magazinelor și localurilor nu lucrează duminica.

Am observat că în Lyon foarte mulți circulă cu bicicleta sau cu trotineta, majoritatea sunt foarte amabili, se salută în transport și șoferii de transport ne urează o zi bună. Studenții francezi sunt sociabili și organizează ieșiri în oraș spontan și fără prea multe ezitări.”

În primul semestru, Adreea studiază matematica, chimia, termodinamica, electrica, optica, are lecții de sport și de introducere în informatică. „Cel mai mult, deocamdată, îmi place matematica, care e și destul de ușoară, mai ales în comparație cu programul din Moldova. Mi-ar plăcea mai mult și chimia, daca nu ar fi, în cea mai mare parte, tot fizică, pe care o avem din plin.

Specific pentru facultatea mea e orarul destul de instabil, deoarece nu am în fiecare săptămână aceleași cursuri sau mereu la aceeași oră. De aceea, în această săptămână, de exemplu, am 19 cursuri, deși, de obicei, am aproximativ câte 17.

Astfel, în fiecare zi, petrec în medie câte șase-șapte ore la universitate; rareori rămân la campus ca să mănânc sau ca să mă pregătesc de cursuri. Obișnuiesc să o fac doar atunci când am pauze de câte o oră și nu reușesc să vin acasă. Comparativ cu viața din liceu, în care aveam un regim monoton, care presupunea să mă trezesc, să plec la școală și să vin la aceleași ore, prefer să fie în fiecare zi ceva nou.”

Mădălina Tricolici ne va relata experianța de la ESB Business School din Baden-Württemberg, Germania

Călătoria Mădălinei spre studiile peste hotarele țării a fost foarte lungă, neobișnuită și interesantă, ne spune tânăra.

„După ce am fost în Statele Unite cu programul FLEX pentru un an de zile, am rămas convinsă că vreau să îmi continui studiile peste hotare. Din cauza constrângerilor financiare, a trebuit să fiu creativă și destul de pretențioasă la universitățile la care doream să aplic.

Am luat întâi un gap semester timp în care am lucrat la Londra ca să pot câștiga bani pentru studii. Prin urmare, primul meu semestru în Germania, la universitatea ESB Business School a început în luna martie.

Am ales Germania că țara unde să îmi continui studiile pentru că bifa cele trei căsuțe ale mele cu criteriile necesare pentru universitatea. Acestea erau: studii de calitate, în limba engleză, gratuite.

În Germania, ca cetățeană EU, pot studia gratuit atât la nivelul de licență, cât și de masterat sau doctorat, de aceea, după ce am făcut o cercetare amplă asupra tot continentului european, Germania a fost alegerea finală.

Din totdeauna am fost o persoană generalistă, fiind interesată în 100 de subiecte și materii, de la muzică la fizică. Din această cauză, am trecut prin multe etape în liceu, când mă puteam vedea dentist, arhitect, sau judecător, dar nu voiam să mă angajez pe termen lung la niciunul dintre aceste domenii până când nu am învățat mai multe despre ele. Cred că asta m-a dus în final la a studia afaceri, tocmai pentru că este o ramură atât de largă pe care mai apoi aș putea-o aplica în orice domeniu doresc.

Programul pe care eu îl termin anul acesta este Internațional Business, și aici am putut lua cursuri în statistică, economie, sau finanțe corporative – toate acestea servindu-mi ca o bază foarte bună pentru viitoarea mea carieră. Ceea ce am vrut de la anii mei de studenție a fost mai mult decât cursuri în business, ci și oportunitatea sa capăt experiența în lumea afacerilor, să studiez un semestru peste hotare, și să mă implic în viața universității cu activități extracuriculare, și acest program mi le-a oferit pe toate.”

Pentru că și-a luat o pauză de un an între studii (timp în care a făcut voluntariat în Europa), Cătălina recunoaște că nu a avut un șoc cultural sau dor de casă, iar procesul de adaptare s-a desfășurat foarte lin.

„Am reușit să găsesc gazdă la 20 minute de campus, trăind cu localnici din orasul respectiv, și asta m-a ajutat foarte mult în primul rând să învăț și să înțeleg mult mai multe din practicile și cultura germanilor, dar și să formez prietenii care durează dincolo de perioada cât am stat acolo.

Procesul de adaptare la sisteul de invatamant, pe de alta parte, l-am simțit mai bine. Îmi amintesc primele semestre când a fost nevoie de mai mult efort ca să trec peste obișnuința de a memora lucruri pe de rost, cum o făceam în Moldova, și să încep să abordez temele pentru acasă întru-un mod mai practic.”

Cătălina a reușit să afle mai multe despre germani și cultura acestora. „Universitatea mea se află într-un oraș relativ mic, de aproximativ 100 000 de locuitori.

Faptul că am locuit cu localnici m-a făcut să nu am nici un fel de stereotipuri tipice cum ar fi că «germanii sunt reci sau neprietenoși» și am descoperit repede că nu e așa, ci trebuie doar să fii deschis și dispus să te integrezi în orice cultură fără ca să tragi concluzii pripite.

Îmi amintesc de o comparatie pe care un profesor ne-a dat-o la universitate. El spunea că unele culturi sunt ca piersicile: moi și dulci, și pe dinafară și pe dinăuntru, pe când altele sunt ca nucile de cocos: de la distanță par dure și reci, înaă imediat ce spargi coaja, experiența e cu totul alta.”

Cătălina Minciună ne va relata, în cadrul Universității #diez, despre Universitatea Babeș-Bolyai, România, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, specializarea – Media Digitală

Cătălina menționează că una dintre cele mai dificile decizii pe care le-a făcut după absolvirea liceului a fost alegerea facultății. „Știam că urmează cea mai frumoasă perioadă de cunoaștere și descoperire, însă, în același timp, eram confuză în privința specializării. Eram sigură că trebuie să fie ceva creativ și să-mi ofere flexibilitatea alegerii unui domeniu actual și extins. Așa am descoperit Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (în continuare, FSPAC) din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Site-ul facultății este cea mai bună sursă de informare pentru un viitor student; acolo găsești toate detaliile necesare despre admitere și despre departamentele de studii. Dintre toate specializările propuse, m-a atras Media Digitală datorită programei diverse și inovative, dar și datorită combinației dintre jurnalism și digitalizare. Admiterea aici fost o provocare peste care am trecut cu brio și așa Cluj-Napoca a devenit orașul studenției mele. Știam că vreau să descopăr o comunitate nouă, dar, în același timp, să nu-mi lipsească acea căldură a oamenilor de acasă, iar România s-a dovedit a fi opțiunea perfectă.”

Tânăra povestește cu o căldură deosebită despre orașul în care urmează să își petreacă studenția. „Orașul din inima Transilvaniei este, de fapt, mult mai cald decât ar trebui să fie un oraș din preajma munților și acest fapt e datorită oamenilor primitori de aici. Comunitățile mari de studenți deja create sunt mereu gata să îndrume bobocii rătăciți prin campusurile universitare imense. Tot în acest scop, s-a organizat o serie de evenimente de orientare, informare și socializare pentru studenții din anul întâi în cadrul Săptămânii Bobocului. Astfel, căsuța cu numele «Adaptarea» din lista lucrurilor ce trebuie făcute în timpul studenției a fost bifată.”

În primul semestru, din cauza situației pandemice, Cătălina urmează să studieze în regim hibrid. „Cursurile și seminarele sunt online, iar activitățile extracurriculare sunt în regim fizic. Cu toate acesta, cursurile nu-și pierd din eficiență, iar profesorii încercă să le desfășoare cât mai interactiv, folosind o varietate de instrumente. Per semestru, am șapte discipline obligatorii, dar și libertatea de a-mi alege cursuri facultative, din cadrul oricărei alte facultăți.

Astfel, săptămânal, am 23 de ore de cursuri, seminare și ateliere, unde încerc să descopăr cât mai multe despre design web, management de conținut, social media, conținut multimedia, jurnalism și altele, despre care urmează să vă povestesc mai multe în următoarele articole.”

Valeria Ciolac ne va povesti, în cadrul Universității #diez, despre specificitățile studiilor la Facultatea de Relații Internaționale, de la Universitatea Corvinus din Budapesta, Ungaria

Valeria a fost întotdeauna fascinată de complexitatea relațiilor regionale și globale, dar și de mentalitatea/valorile comune care își fac loc în viețile noastre prin prisma lumii globalizate în care trăim. Prin urmare, atunci când a fost la răscrucea de a alege facultatea la care să își continue studiile, nu a stat mult pe gânduri și a optat pentru Facultatea de Relații Internaționale. „Studierea relațiilor internaționale este o modalitate excelentă de a obține o înțelegere mai profundă a problemelor globale. Este un subiect interesant și important care pune un mare accent pe economie, cultură, educație și științe politice și examinează impactul pe care acestea îl au asupra societății.”

Tânăra a ales să studiez la Budapesta, Ungaria, ca urmare a unui amalgam de motive de ordin cultural, social, psihologic și financiar. „Budapesta îmi oferă tot de ce am nevoie: o calitate înaltă a studiilor, o viață extracurriculară bogată, oportunități culturale deosebite, un networking superb grație numărului uriaș de studenți internaționali care își fac studiile aici și, nu în ultimul rând, o ofertă financiară viabilă.”

Valeria este la Budapesta deja al doilea an. Astfel, cu drag își amintește de perioada de adaptare prin care a trecut. „Perioada mea de adaptare a decurs foarte frumos grație receptivității și deschiderii de care am avut noroc din partea localnicilor, dar și din partea comunității de moldoveni stabilită în Budapesta. Asta nu înseamnă că nu m-am ciocnit cu diferite probleme de adaptare: pornind de la bariera lingvistică și terminând cu dorul de casă. Dar am înțeles că prin dorință de cunoaștere, deschidere către nou și o abordare proactivă, perioada de adaptare devine dulce și plăcută.

Ungaria este cu siguranță extrem de bogată în tradiții, fie că vorbim despre tradiții culinare, istorice, fie de cele de altă natură. Pe mine m-a impresionat mult cultura băilor termale pe teritoriul Ungariei, care are o tradiție de circa 2 000 de ani, dar și cultura lor gastronomică. Salut iubitorilor de paprică!”

Tânăra menționează că are un orar universitar destul de încărcat. „Am 10 cursuri, dintre care șapte obligatorii, și petrec la universitate zilele de luni, marți, miercuri și joi, de la 8.0 până la 19.00. Cu toate acestea, am niște subiecte extrem de interesante care mă fac să nu observ trecerea timpului. Obiectul meu preferat este un curs numit Rule of Law and Democracy in Europe, în cadrul căruia analizăm evoluția gândirii politicile în Europa, în special cu referire la democrație și stat de drept. Ador și cursul meu de franceză sau, mai bine zis, pe profesorul meu de franceză care, fiind nativ, reușește să ne predea franceza într-un mod extrem de original și interesant.”

Valeria Batereanu își face studiile de masterat la Universitatea Corvinus de la Budapesta, Facultatea Comunicare și Științe Media, specialitatea selectată în anul II – Comunicarea Politică

„A fost dragoste la prima vedere. O dragoste pătrunzătoare a cărei umbră mă urmărea în toate cele 14 țări vizitate, e vorba despre sentimentele mele pur vizuale, la un moment dat, despre Budapesta. 

Eram sigură că dacă urmează să fac studii de masterat, acestea nu vor avea loc în Moldova, simțeam că am prins confortul orașului natal și am nevoie de ceva mai mult pentru a crește emoțional inclusiv. Prin urmare, eram sigură, încă din anul II de licență, că voi opta pentru o experiență universitară internațională. Am decis să-mi iau un an de pauză pentru a înțelege dacă am sau nu nevoie de o continuitate a studiilor, dar acest an s-a adeverit a fi mai scurt, deoarece deja din noiembrie, de când Stipendium Hungaricum anunțase lansarea programului de burse pentru anul care urma, gândul de a-mi aduna dosarul nu m-a lăsat nici pentru un moment. Mi-am depus actele practic pe ultima sută de metri, iar cei dragi au aflat despre alegerea mea abia după ce am fost acceptată, prin luna iunie.

Știam cu siguranță că vreau să fac studii în comunicare. După trei ani de licență în jurnalism, simțeam necesitatea unei schimbări. A urmat procesul de selectare a unei universități, iar Corvinus era unica universitate din Ungaria care oferea un program de comunicare la etapa de masterat și Corvinus e în Budapesta.

Anul I, din cauza pandemiei, l-am petrecut în zona mea de confort, acasă. Am trecut prin toate etapele studiilor online și îmi doream interacțiune umană, îmi doream să-mi cunosc colegii și să pășesc pe străzile Budapestei în calitate de studentă. Ciudată senzație, un amalgam de emoții: fericire, frică, responsabilitate, mândrie. Prin urmare, în anul II, când am primit înștiințarea că toate cursurile vor fi în regim fizic, mi-am pregătit bagajele și mi-am luat zborul în Ungaria.

Sunt aici de mai mult de o lună, iar procesul de adaptare e o muncă continuă care, datorită colegilor receptivi și a puținelor cunoștințe care sunt aici, este mai suportabilă. Nu am reușit să descopăr prea multe despre unguri și Ungaria în general, dar un an de ore de maghiară mi-au făcut o introducere destul de frumoasă despre origini, tradiții, mâncarea locală și orașul în care urmează să petrec ultimul an de studii.

Semestrul curent e mai lejer din perspectiva numărului de cursuri pe care le am, deși, dacă ar fi să analizez volumul de muncă, acesta depășește primul an de studii. În prezent, am șapte cursuri. Cele mai interesante îmi par cursurile: Project Seminar, Public Relation and Marketing Communication Design, Political Psychology și Creative Visuality.

Despre cursurile pe care le am, despre temele pentru acasă, de ce mă bucur de nota cinci, cum descopăr cultura, dar și localurile pentru studenți vă voi vorbi în articolele care urmează.”