Datele obţinute cu ajutorul undelor radio reflectate de pe Venus – planetă comparată, potrivit unui cercetător, cu un glob de discotecă uriaş – oferă o nouă perspectivă asupra celei mai apropiate vecine a Pământului, inclusiv un calcul precis al duratei unei zile venusiene, informează Reuters, notează AGERPRES.
Studiul a măsurat, de asemenea, înclinarea axei venusiene și dimensiunea nucleului planetei, permițând o aprofundare a informațiilor cunoscute despre această lume enigmatică denumită uneori „sora geamănă malefică” a Pământului.
Se știa deja că Venus are cea mai lungă zi – timpul necesar pentru ca planeta să realizeze o rotație completă în jurul axei sale – dintre toate planetele din sistemul nostru solar, cu toate că estimările anterioare prezintă unele discrepanțe.
În urma studiului s-a constatat că o singură rotație venusiană durează 243,0226 de zile terestre. Acest lucru înseamnă că o zi durează mai mult de un an pe Venus, care realizează o rotație completă în jurul Soarelui în 225 de zile terestre.
Cercetătorii au transmis unde radio către Venus de 21 de ori, din 2006 până în 2020 de la Goldstone Antenna a agenției spațiale americane NASA din Deșertul Mojave din California și au studiat ecoul radio. Acesta din urmă a furnizat informații despre anumite trăsături planetare la Goldstone și la Observatorul Green Bank din West Virginia.
„Fiecare măsurare individuală a fost realizată comparând planeta Venus cu un uriaș glob de discotecă. Am luminat-o pe Venus cu o lanternă uriașă, radarul de la Goldstone, și am observat reflexiile în timp ce atingeau suprafața Pământului”, a declarat Jean-Luc Margot, profesor de astronomie planetară la Universitatea din California (UCLA), care a condus studiul publicat în jurnalul ştiințific Nature Astronomy.
„Venus este un laborator uimitor pentru înțelegerea formării și evoluției planetare și se află la o aruncătură de băț. Există, probabil, miliarde de planete asemănătoare lui Venus în galaxie”, a precizat Margot.
Noile date au demonstrat că nucleul planetar venusian are un diametru de aproximativ 7 000 de kilometri, comparabil cu cel al nucleului Pământului. Estimările anterioare erau bazate pe modele computerizate, mai degrabă decât pe date observaționale.
Nucleul venusian este aproape cu certitudine compus din fier și nichel, cu toate că nu este clar dacă acesta este solid sau topit, a spus Margot.
Venus se învârte în jurul propriei axe în plan aproape vertical, ceea ce înseamnă că îi lipsesc anotimpurile distincte, în timp ce Pământul are o înclinare mai mare. Studiul a calculat înclinarea venusiană la aproximativ 2,64 de grade. Cea a Pământului este de aproximativ 23,5 grade.
Venus, a doua planetă de la soare, este similară ca structură, însă ușor mai mică în comparație cu Pământul, cu un diametru de aproximativ 12 000 de kilometri. Deasupra peisajului său amenințător se află o atmosferă densă și toxică ce este compusă în principal din dioxid de carbon, cu nori din picături de acid sulfuric. Temperaturile de la suprafața sa ating 471 de grade Celsius, fiind suficient de fierbinți pentru a topi plumbul.
Venus se rotește de la est la vest, în direcția opusă față de toate celelalte planete din sistemul nostru solar, cu excepția lui Uranus.
Venus a primit mai puțină atenție din partea oamenilor de ştiință în comparație cu planeta Marte, celălalt vecin planetar al Pământului, și alte destinații din sistemul solar.
„Nu cred că Venus ar fi mai dificil de înțeles în comparație cu alte planete dacă am avea date adecvate, însă există o deficiență deplorabilă de informații despre Venus”, a spus Margot.
„Nu au existat misiuni ale NASA pe Venus în aproape 30 de ani, interval de timp în care au existat aproximativ o duzină de misiuni ale NASA pe Marte”, a precizat Margot, adăugând că, noile constatări cu privire la rotațiile lui Venus ar putea contribui la viitoare tentative de asolizare pe această planetă.
