Una din opt persoane care au suferit de COVID-19 sunt diagnosticate cu prima lor boală psihiatrică sau neurologică în termen de șase luni de la testarea pozitivă a virusului. Acest lucru este demonstrat de o nouă analiză, adăugând relevanță altor dovezi care sugerează că impactul virusului asupra sănătății mintale și a tulburărilor cerebrale nu poate fi ignorat.
Statisticile au constatat că ratele lunare de sinucidere au scăzut cu 14 % în primele cinci luni ale pandemiei (februarie-iunie 2020). Acest lucru s-ar putea datora unui număr de motive complexe, inclusiv subvențiile generoase ale guvernelor din lume, reducerea programului de lucru și închiderea școlilor.
În schimb, ratele lunare de suicid au crescut cu 16 % în timpul celui de-al doilea val (iulie-octombrie 2020), cu o creștere mai mare în rândul femeilor (37 %), al copiilor și adolescenților (49 %). În Moldova, în anul 2020, la fiecare 40 de minute, o persoană încerca să-și pună capăt zilelor.
Chiar dacă se vorbește foarte puțin despre impactul virusului asupra laturii psihice, totuși s-au făcut cercetări în acest sens pentru a se putea oferi explicațiile avizate și ajutorul necesar persoanelor care s-au confruntat cu acest aspect al infectării cu COVID-19.
Cum a fost efectuată cercetarea
Analiza, care este încă evaluată de altă echipă de specialiști, a constatat că aceste cifre au crescut la unu din trei atunci când au fost incluși în cercetare pacienții cu antecedente de boli psihice sau neurologice.
S-a constatat că unul din nouă pacienți a fost diagnosticat, de asemenea, cu tulburări precum depresia sau accidentul vascular cerebral, în ciuda faptului că nu s-au adresat la medic atunci când au avut COVID-19. Conform autorului principal, dr. Max Taquet, din departamentul de psihiatrie al Universității Oxford, descoperirea acestui fapt a fost surprinzător.
Cercetătorii au folosit dosare medicale electronice pentru a evalua 236 379 de pacienți din SUA spitalizați și nespitalizați, cu un diagnostic confirmat de COVID-19, care au supraviețuit bolii, comparându-i cu un grup diagnosticat cu gripă sau cu infecții ale tractului respirator, între 20 ianuarie și 13 decembrie 2020.
Analiza a luat în considerare factorii de risc cunoscuți precum vârsta, sexul, rasa, condițiile fizice și mentale subiacente și privarea socio-economică. Astfel, a constatat că incidența afecțiunilor neurologice sau psihiatrice post-COVID în termen de șase luni a fost de 33,6 %. Aproape 13 % au primit primul lor diagnostic.
Rezultatele obținute
Deși se poate crea impresia că studiul nu demonstrează faptul că infectarea cu COVID-19 se poate afla direct în spatele acestor afecțiuni psihice și neurologice, mai multe cercetări care sugerează impactul pe care îl poate avea virusul pot fi găsite aici.
Un alt studiu realizat de The Lancet Psychiatry
COVID-19 este asociat cu un risc crescut de tulburări neurologice și psihiatrice în cele șase luni de după diagnostic. Având în vedere dimensiunea pandemiei și cronicitatea multor diagnostice și consecințele acestora (de exemplu: demență, accident vascular cerebral și hemoragie intracraniană), este posibil să apară efecte substanțiale asupra sistemelor de sănătate și asistență socială, se arată într-un studiu al The Lancet Psychiatry.
Studiul a implicat peste 236 000 de pacienți, cazurile căror au fost comparate cu evoluția bolii celor care au avut gripă. Evaluarea a fost, de asemenea, determinată de severitatea cursului COVID-19, exprimată în spitalizare, internare în secția de terapie intensivă și leziuni cerebrale.
Ca urmare, oamenii de știință au calculat prevalența diagnosticelor de boli neurologice sau psihiatrice în următoarele șase luni – aceasta a fost de 33,6 %. Dintre 14 tulburări diferite, cele mai frecvente au fost anxietatea (17 %) și tulburarea afectivă (14 %). Alte 6,5 % prezintă tulburări după utilizarea substanțelor psihoactive, 5 % – probleme de insomnie, 2 % – un accident vascular cerebral ischemic și 0,7 % – demență.
Majoritatea categoriilor de diagnostic au fost mai frecvente la pacienții cu COVID-19, decât la cei cu gripă sau alte infecții ale tractului respirator.
Experții notează că probabilitatea de a dezvolta complicații neurologice este mai mare, dacă o persoană a trecut mai greu prin infecția COVID-19 și a fost tratată în terapie intensivă, aceasta fiind de 46 % în asemenea cazuri. Restul de 13 % dintre cei chestionați au fost diagnosticați cu tulburări psihiatrice pentru prima dată.
Cum știm că am putea fi afectați psihic?
Chiar și fără diagnosticarea cu COVID-19 situația din timpul pandemiei a avut un impact semnificativ asupra sănătății psihice a oamenilor. Pe lângă lipsa sentimentului de siguranță, stresul și panica din întreaga lume, un factor important care a afectat sănătatea mintată a oamenilor a fost izolarea socială. Indiscutabil este faptul că aceasta este o măsură de protecție împotriva virusului, dar aceasta a avut și un impact distructiv pentru psihicul oamenilor.
Chiar dacă autoritățile atrag atenția cetățenilor doar asupra sănătății fizice și a măsurilor de prevenție ale coronavirusului, iată câteva simptome la apariția cărora se recomandă să vă adresați unui specialist:
# stări de frică, furie, tristețe, îngrijorare, amorțeală sau frustrare;
# modificări ale apetitului, ale energiei, ale dorințelor și ale intereselor;
# dificultăți de concentrare și de luare a deciziilor;
# dificultăți de somn sau coșmaruri;
# reacții fizice cum ar fi dureri de cap, dureri corporale, probleme de stomac și erupții cutanate;
# agravarea problemelor cronice de sănătate și a stărilor de sănătate mintală, precum și sensibilitatea psihologică sporită;
# creșterea necesității de a consuma tutun, alcool și alte substanțe.
Cum avem grijă de sănătatea mintală în timpul și după infectarea cu COVID-19 (cu sau fără persistența tulburărilor psihice)
Este firesc să simțiți stres, anxietate, durere și îngrijorare în timpul pandemiei COVID-19. Mai jos sunt modalități prin care puteți să vă întrețineți sănătatea psihică și să îi ajutați pe oamenii apropiați să o facă.
# Faceți pauze de la citit, vizionat și ascultat știri. Informarea este importantă, dar atunci când este în exces, sporește nivelul de anxietate și de stres.
# Limitați-vă contactul cu ecranele și încercați să vă variați cât mai mult activitățile.
# Încercați să vă mențineți alimentația în echilibru, ținând sub control cantitatea alcoolului, a tutunului și a altor substanțe consumate.
# Comunicați. Încercați să vă păstrați nivelul de socializare și interacțiune cu oamenii. Pentru a avea o conversație cu un psiholog, dați click aici sau încercați să găsiți unul din orașul în care locuiți, care ar putea să vă consulte.
# În cazul în care simțiți disconfort psihologic sau observați simptome atipice comportamentului, obișnuințelor și a modului dvs de viață, nu ezitați să vă adresați unui specialist, evitând autodiagnosticarea și îndeosebi tratamentul necoordonat cu psihoterapeutul/psihiatrul.
Surse utile
În perioadele stresante, persoanele predispuse de a suferi de tulburări psihice și cele care nu și-au detectat încă problema devin mult mai vulnerabile.
Mai multe despre tulburările psihice, despre riscul de sinucidere, despre simptome și acțiuni necesare în cazul în care observați aceste semne la dumneavoastră, la un prieten sau la o persoană dragă puteți găsi aici.
De asemenea, puteți să faceți legătura cu un consilier calificat și instruit din zona dvs., acest lucru fiind gratuit și confidențial.
În cazul în care simțiți că aveți nevoie de sprijin moral și ajutor, iată câteva surse care v-ar putea ajuta la nivel informativ:
# coping with a traumatic event;
# pentru copii;
# pentru adolescenți, pentru studenți;
# pentru părinți, pentru adulții lucrători;
# pentru personalul medical, pentru profesori;
# linia de prevenire a suicidului;
# ajutor pentru victimele violenței domestice.
În plus, nu uitați niciodată să vă validați stările, să cereți ajutor atunci când simțiți că aveți nevoie și să oferiți ajutor celor apropiați.
De asemenea, dacă simți că aveți nevoie de ajutor și nu știți de unde să începeți sau nu ați mai discutat niciodată cu un psiholog și vă este frică sau rușine, vă sugerăm să citiți acest material realizat de echipa #diez.
Autoare: Vitalina Simerețchii
