(video) Câte fotografii cu femei avem în manualele moldovenești de matematică, chimie și biologie? Ilinca Mazureac a vorbit la TEDx despre rolul femeilor în știință

Ilinca i-a întrebat pe cei din audiență dacă vreodată și-au pus întrebarea „De ce strălucește soarele?” atunci când erau copii. „Dacă vă mai aduceți aminte de lecțiile de fizică, soarele strălucește datorită unui proces numit fuziunea nucleară prin care atomii de hidrogen se contopesc, formând atomi de helium, emanând o cantitate enormă de energie. Cu 100 de ani în urmă nimeni nu știa răspunsul la această întrebare. Mai mult ca atât, se credea că soarele are o structură asemănătoare cu pământul. În 1925, pentru prima dată cineva demonstrează, în baza unor observații telescopice, că elementele principale al tuturor stelelor sunt hidrogenul și heliul. Cu toate acestea nimeni nu ia această cercetare în serios. Cum s-a întâmplat ca o descoperire care avea să schimbe cursul istoriei și al științei să fie inițial ignorată? Ce nu era în regulă cu această lucrare științifică? Răspunsul este simplu – era scrisă de o femeie. Numele ei este Cecilia Payne-Gaposchkin. Avea doar 25 de ani când a făcut această descoperire, activând în calitate de cercetătoare la Observatorul astronomic al universității Harvard.”

Ilinca mai spune că nu știa povestea Ceciliei Payne când și-a început studiile la Harvard, și de fapt, știa mult mai puțin despre contribuțiile extraordinare ale femeilor în știință. „În cei 12 ani petrecuți pe băncile școlii în Moldova, singura femeie despre care am învățat la lecțiile de matematică, informatică, chimie, fizică sau biologie a fost Marie Curie. În schimb am învățat despre mulți alți oameni de știință. Cred că cu toții ne aducem aminte de teorema lui Pitagora, legile lui Newton, tabelul periodic a lui Mendeleev sau teoria evoluției a lui Darwin. Nu vreau să spun că aceste nume nu sunt importante. Dimpotrivă, sunt foarte importante și toată lumea ar trebuie să le cunoască. Dar lipsa femeilor din manualele școlare creează o imagine distorsionată a științei. E greu să inspiri fetele să aleagă o carieră în știință atunci când manualele evocă doar nume de bărbați.”

 „Faptul că există multe femei care predau știința la școală demonstrează că femeile pot și sunt interesate să facă știință”

Problema lipsei de reprezentare nu există doar în manuale dar și în cele mai importante instituții de cercetare din țară, crede tânăra. „Din cei 42 de membri titulari ai Academiei de Științe din Moldova, 40 sunt barbati și doar doua sunt femei, adică aproape 5 %, într-o țară în care 52 % din populație sunt femei. Din cei 40 de barbati academicieni, opt au numele Gheorghe deci statistic vorbind e de patru ori mai ușor sa ajungi membru al academiei de științe dacă ești un bărbat pe nume Gheorghe decât dacă ești femeie. În absența unor date concrete e greu să vorbesc despre situația generală din școli dar de-a lungul anilor am avut preponderent profesoare femei la matematică, informatică, chimie, fizică sau biologie. Cum se explică discrepanța de gen dintre diferite nivele ale sistemului de educație? De ce există atât de multe femei care predau științele în școli și atât de puține femei care gestionează proiecte științifice în universități și instituții de cercetare? Faptul că există multe femei care predau știința la școală demonstrează că femeile pot și sunt interesate să facă știință. Motivul pentru care ele se opresc aici și nu urmează cariere în cercetare nu are de-a face cu capacitățile sau interesele femeilor dar se bazează pe capacitatea sistemului de a le încuraja, de a le accepta și de a le promova numele în lumea academică.”

 „În manualele de chimie am numărat 66 de fotografii, toate aparținând bărbaților”

Pentru a ne demonstra cât e de gravă lipsa de reprezentare, Ilinca a trecut prin toate manualele de matematică, chimie, și biologie de la gimnaziu și de la liceu și a numărat câte fotografii de femei și câte poze de bărbați sunt în aceste manuale. „Să începem cu manualele de matematică. În total am numărat 67 poze ale diferitor oameni de știință. Câte din ele credeți că aparțin femeilor? Zero. Asta deși sunt o mulțime de matematiciene care au contribuit la dezvoltarea acestui domeniu și care ar trebui să se regăsească în manuale. Doar două din ele sunt Sofya Kovalevskaya – prima femeie care a obținut un doctorat în matematică, aducând contribuții în domeniul ecuațiilor diferențiale și a mecanicii clasice, și Maryam Mirzakhani – unica femeie care a câștigat Medalia Fileds, numită și Nobelul în matematică. Aceasta a primit Medalia Fields la vârsta de 37 de ani pentru descoperirile ei în domeniul geometriei hiperbolice.

În manualele de chimie am numărat 66 de poze, toate aparținând bărbaților. Imediat m-am gândit la femei precum Rosalind Franklin – responsabilă pentru una din cele mai faimoase poze din istoria științei, denumită poza 51. Rosalind a folosit raze X pentru a face prima poză a moleculei de ADN. Această poză a fost folosită fără acordul sau cunoștința ei de doi cercetători – James Watson și Francis Crick. Cei doi au câștigat premiul Nobel pentru descoperirea structurii ADN-ului, în timp ce Rosalind Franklin a rămas uitată. Situația nu e diferită nici în manualele de biologie, unde femeile au fost din nou excluse. Lipsesc mai ales numele Jennifer Doudna și Emmanuelle Charpentier – ambele biochimiste, laureate ale premiului Nobel în 2020. Acestea au descoperit o metodă de a modifica ADN-ul oricărei celule, inclusiv a celulelor umane. Datorită lor, multe boli genetice care până acum nu aveau tratament vor putea fi tratate și prevenite.”

Urmărește integral discursul Ilincăi în video-ul de mai jos, începând cu minutul 55.04.