Maia Sandu s-a impus pe rețelele sociale între cele două runde de vot și l-a învins pe președintele actual Igor Dodon în turul doi care a avut loc pe 15 noiembrie. La această concluzie au ajuns autorii studiului realizat de organizațiile MediaPoint din Moldova și MEMO98 din Slovacia.
În perioada dintre cele două scrutine, atât Sandu, cât și Dodon au încercat să se apropie de alegătorii celor șase candidați care nu au acces în turul doi. Pe Facebook, Dodon a scris aproape 78 % dintre postările sale atât în limba română, cât și în limba rusă, în timp ce Sandu a scris aproximativ 16 % dintre postările sale în limba rusă și 84 % în limba română.
Organizațiile Mediapoint din Republica Moldova și MEMO98 din Slovacia au monitorizat performanța candidaților pe rețele sociale în perioada dintre 2 și 13 noiembrie. Cercetarea arată că pe online, lupta din turul doi dintre Maia Sandu și Igor Dodon a fost o repetare a competiției din alegerile desfășurate în 2016, când Igor Dodon a venit la putere după ce a învins-o pe Maia Sandu în turul doi. La fel ca în 2016, Maia Sandu a câștigat din nou pe Facebook, unde postările acesteia au acumulat un număr total de peste 401 000 de interacțiuni, adversarul ei acumulând de 2,4 ori mai puține interacțiuni.
Acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că Dodon a fost mai activ pe Facebook decât adversara sa, publicând 86 de postări, în timp ce Sandu doar 49. În comparație cu 2016, în acest scrutin, ambii candidați au obținut de două ori mai multe interacțiuni pe Facebook, ceea ce poate fi atribuit unei creșteri a numărului de utilizatori din Republica Moldova înregistrați pe această platformă, precum și faptului că videoclipurile candidaților au devenit mai virale decât înainte. Similar cu prima rundă, bătălia s-a concentrat în primul rând pe Facebook, unde candidații au publicat peste 135 de postări care au generat peste 564 000 de interacțiuni pe parcursul perioadei, comparativ cu doar 45 de postări și puțin peste 75 500 de interacțiuni pe Instagram.
În ceea ce privește promovarea plătită pe Facebook și Instagram, bugetul de publicitate a fost puțin mai mare comparativ cu prima rundă. Candidații au cheltuit circa 12 000 de euro pe Facebook Ads. Sandu a cheltuit de aproximativ cinci ori mai mult decât rivalul ei, aproape 10 000 de euro împotriva a doar 2 000 de euro investiți de Dodon. În ceea ce privește conținutul postărilor de pe Facebook, ambii candidați s-au concentrat în primul rând pe campaniile electorale a fiecăruia dintre ei, comunicând direct cu alegătorii. Când vine vorba de alte subiecte, Maia Sandu și-a concentrat mesajul pe combaterea corupției și a sărăciei, cultură, locuri de muncă și șomaj, precum și gestionarea COVID-19, inclusiv a consecințelor pandemiei asupra sănătății publice și a societății. În același timp, pe lângă mesajele referitoare la campania electorală, Igor Dodon a mai publicat postări referitoare la alegeri, polarizare etnică, educație, funcționarea actualului guvern, salarii și pensii, precum și măsurile adoptate împotriva COVID-19.
Similar cu 2016, retorica campaniei a devenit mult mai negativă înainte de turul doi, Igor Dodon atacând-o pe Maia Sandu pe o serie de probleme. El a acuzat-o că s-ar opune sărbătoririi Zilei Victoriei pe data de 9 mai, că ar fi exclus limba rusă ca limbă obligatorie de studiu în școli, că susține Unirea Republicii Moldova cu România. De asemenea acesta a susținut că Maia Sandu nu este potrivită pentru funcția de Președinte din cauza „lipsei de valori”, referindu-se la faptul că nu este căsătorită. Totodată, el a făcut câteva acuzații nefondate, încercând să-i sperie pe alegători prin faptul că, dacă Maia Sandu câștigă, ea va legaliza căsătoriile între persoanele de același sex. De cealaltă parte, Maia Sandu a respins aceste afirmații, acuzându-l pe Dodon că a mințit, acesta fiind și motivul pentru care a refuzat să participe la dezbaterile electorale televizate. Drept consecință, alegătorii nu au avut ocazia să-i vadă pe ambii candidați în confruntări directe.
Anumite canalele de YouTube, unele dintre ele find create după primul tur, au fost utilizate pe scară largă pentru a distribui acuzații false și dezinformare despre ambii candidați. Videoclipurile publicate pe aceste canale conțineau elemente de propagandă, cum ar fi muzica de fundal înfricoșătoare, imagini apocaliptice pe care era plasat chipul Maiei Sandu, dar și mesaje amenințătoare, cum ar fi pericolul că Republica Moldova va înceta să existe, reducerea pensiilor și a salariilor, sau că există posibilitatea unor proteste în masă, în cazul în care Maia Sandu câștigă alegerile. Au existat și câteva videoclipuri disprețuitoare în adresa lui Igor Dodon distribuite pe Facebook și Youtube, referitoare la colaborarea sa cu Vladimir Plahotniuc. De exemplu, un astfel de videoclip susținea că Dodon este șeful unei organizații criminale care a eliberat bandiți din închisoare pentru a-și plăti în schimb cheltuielile din campania electorală.
Echipa de monitorizare a constatat, de asemenea, că, în afară de Facebook și Instagram, Maia Sandu a folosit și rețeaua de socializare TikTok pentru a face apel la publicul tânăr (1,26 de milioane de vizualizări pe profilului ei pe TikTok între cele două runde de vot), în timp ce Dodon a folosit Youtube pentru a-și transmite mesajele către alegători sub forma de videoclipuri (1,32 milioane de vizualizări).
Mass-media tradițională afiliată lui Dodon a participat activ la campania negativă împotriva lui Sandu. De exemplu, televiziunea rusă NTV a publicat pe pagina lor de Facebook un reportaj cu un ton negativ și unilateral despre reformele educaționale efectuate de Sandu pe vremea când era ministru al educației, acuzând-o de închiderea școlilor care, în opinia lor, au dus la „moartea satelor moldovenești”. Acest reportaj a fost promovat prin reclame Google AdSense, cu link la postările pe Facebook ale acestei instituții media.
Monitorizarea a fost realizată în perioada 2-13 noiembrie și cuprinde informații preliminare. Amintim că Mediapoint împreună cu MEMO98 au publicat un raport preliminar de monitorizare a alegerilor prezidențiale în turul întâi. „Raportul Final de Monitorizare a Alegerilor Prezidențiale în Social Media” va fi dat publicității după desfășurarea alegerilor prezidențiale.
