Ping-pong de declarații între Ministrul Economiei, Vadim Brînzan și Andrian Candu, principalul promotor al proiectului Arena Chișinău. Totul a pornit după ce într-o emisiune de ieri de la TV8, Brînzan a descris cu lux de amănunte o „schemă” prin care teritoriul de 61 de hectare a fost pierdut. Candu i-a dat o replică, a doua zi, iar Brînzan a mai dat o „replică la replică”, deja pe pagina sa de facebook. Le luăm pe toate, cap la cap.
„Am răsfoit contractul și am văzut că au început ceva nobil: un complex de agrement pe 10 hectare de pământ. Mai departe Guvernul nu ia 10 hectare, ci 69 de hectare și le trece din teren agricol în teren pentru construcție. Face un tender și angajează o companie turcească să facă construcția. Guvernul a plătit compania. Companiei îi sunt gajate și 10 hectare de pământ, și complexul și încă 59 de hectare. Compania din Turcia are drept de cesionare asupra acestui gaj. Ca noi să asigurăm plățile companiei turcești, acest complex ar trebuie să producă 590 de euro pe zi, adică să aibă 5000 de vizitatori pe zi. Știți vreun loc de pe pământ care să aibă așa flux de vizitatori?”, a spus Vadim Brânzan.
În replică, fostul președinte de Parlament, Andrian Candu, care a prezentat proiectul cu „Arena Chișinău” pentru prima dată într-un brieffing PDM, în anul 2018, a spus că Ministrul „defilează spiritul antreprenorial”, în timp ce Arena Chișinău este un proiect social, care niciodată nu a fost promovat ca proiect de business.
„Atunci când statul vrea sa promoveze sportul și sănătatea printre tineri, nu se cauta profit”, a spus Candu.
În continuare, Candu s-a mai întrebat din ce bani doresc autoritățile să construiască piscinele olimpice, promova federațiile de sport și despre cât s-a investit în acest domeniu în Moldova.
„Proiecte cu menire social-culturală trebuie dezvoltate în Republica Moldova, dar ele trebuie dezvoltate corect, transparent și fără interese electorale și de îmbogățire a unor oameni care stau în umbră, pentru că dacă se întâmplă așa, fiecare cetățean va trebui să plătească din buzunarul lui”, a explicat Brînzan, deja într-un status, de a doua zi, după ce a apărut în spațiul public reacția lui Andrian Candu.
#Schemele-le-le-le-le
Brînzan a anunțat într-o postare de pe 7 august, că în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Securitate s-a luat deja decizia de a transfera gestiunea proiectului Arena Chișinău de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării la Ministerul Economiei și Infrastructurii.
„Am rămas surprins să descopăr că din documentație există doar contractul cu compania de construcții, fără procese verbale sau careva documente aferente”.
Pentru a construi Arena Chișinău, potrivit actualului ministru, fosta guvernare a creat un Parteneriat Public-Privat (PPP) care a fost câștigat prin concurs de către o companie turcească. În contractul PPP se menționează că va fi construită o arenă sportivă pe un teritoriu de 10 hectare.
„Dintr-un motiv necunoscut, fosta guvernare ia 69 de hectare și le schimbă destinația din teren agricol în teren de construcție. După aceasta, se iau 10 milioane de euro și se transferă companiei de construcții pentru lucrări, după care, statul se obligă ca timp de 11 ani să plătească anual câte 3 milioane de euro companiei de construcție”, a scris Brînzan.
Ministrul a mai explicat că pentru a avea un profit de 3 milioane de euro anual, care să fie achitat companiei de construcții, e nevoie de un venit minim de 9 milioane de euro anual. 9 milioane anul este egal cu aproximativ 180 milioane de lei, împărțim această sumă la 12 luni = 15 milioane lei venit lunar; dacă împărțim la 30 zile = 500.000 lei venit zilnic și dacă presupunem că prețul mediu a unui bilet este de 100 de lei, trebuie să vindem 5000 bilete pe zi. Astfel, de locuri, potrivit Ministrului așa locuri în Moldova, sau în regiune nu există.
Totodată, ministrul a mai explicat că gajat companiei de construcție în cazul în care statul nu achită cele 3 milioane de euro anual este Arena Chișinău și cele 59 de hectare de pământ, care pot pot fi cesionate altor agenți economici fără implicarea statului.
Candu a avut o replică la acest aspect.
„Dacă tot vorbim de bani, de ce nu spuneți adevărul până la capăt? De ce nu spuneți că compania din Turcia, care construiește Arena Chișinău și-a asumat costurile de construcție, iar statul va achita banii pe parcursul unei perioade mai mari de 10 ani. Și dacă tot aveți acele cunoștințe de antreprenoriat (ori poate greșesc eu și, de fapt, nu le aveți?), atunci cunoașteți că statul era obligat să garanteze aceste plăți pe parcursul întregii perioade, garanție realizată prin gaj al terenului.
Totodată, Candu i-a sugerat lui Brînzan să se ocupe de dezvoltarea proiectului și de cele 61 de hectare de teren, prin construcția altor obiective.
Cine ar fi responsabil?
„La ora actuală, și potrivit contractului (care apropos, este public, fără „teorii a conspirației”, publicat de altfel în Monitorul Oficial), atât Arena, cât și întregul teren, este și va rămâne proprietate a statului. Iar pe terenul statului rămas disponibil de 59 ha, ar fi fost bine ca să fie găsiți investitori și pentru alte proiecte de dezvoltare. Ocupați-vă în continuare de acest proiect frumos, dezvoltați-l, faceți mai multe, mai bine, căci cetățenii țării noastre merită să trăiască mai bine. Și încetați să tot căutați posibilitatea să vindeți bilete de acces la Arena pentru a „recupera” investiția”, a spus Candu.
Potrivit Ministrului, semnătura pe proiect a fost pusă de către fosta ministră a Educației și Culturii, Monica Babuc, Șeful SRL-ului Arena Chișinău – Radu Lupan, membru PD și fost consilier în cadrul cabinetului lui Candu. Brînzan a povestit că după ce i-a prezentat toată schema și l-a întrebat cum a putut semna un asemenea contract, acesta a răspuns: „Nu am citit contractul până acum. Eram acasă, m-au sunat de la partid și mi-au spus să vin să-l semnez. Eu am încredere în partid”.
„Îi sugerez Domnului Candu și altor activiști PD care au participat activ la aducerea în comă a economiei moldovenești, prin furt și corupție, să înceteze să se ascundă după „viitorul copiilor”, „federațiile de sport” și altor lucruri demne. Ani de zile ați spălat bani și apărat interesele unor oameni care au transformat Moldova în propriul business”, a mai conchis Brînzan.
