Gap year sau anul pauză între ciclurile de studii este un termen cu care noi, tinerii din Moldova, suntem mai puțin familiarizați, dar unul atât de răspândit în alte state. După absolvirea liceului, a devenit parcă o regulă nescrisă că trebuie să continuăm imediat studiile universitare, chiar dacă asta ar înseamna uneori să facem alegeri greșite și să ne facem o carieră care să nu ne mai placă în timp.
În Moldova, peste trei sferturi dintre absolvenții de liceu încep imediat studiile universitare. Alături de noi, țările care înregistrează cei mai mulți studenți care-și încep studiile universitare imediat după absolvirea bacalaureatului sunt Franța, Italia și Polonia. La polul opus găsim Danemarca, unde trei sferturi dintre absolveți fac o pauză după liceu, fiindcă sistemul educativ danez privilegiază experiențele extrașcolare, mai ales dacă sunt profesionale. Acolo, un an de tranziție între formele de studii este nu doar recomandat, ci încurajat de autoritățile din domeniul Educației.
Fără nicio încurajare din partea nimănui, unii tineri de la noi aleg să facă această pauză pentru a înțelege mai bine ce vor să facă, pentru dezvoltare personală sau pur și simplu pentru călătorii și lărgirea orizonturilor. Emil Chichioi este un bun exemplu în acest sens. Absolvent al liceului Prometeu-Prim, tânărul a decis să ia o pauză de un an din mai multe motive, dar în primul rând pentru că a vrut să se pregătească mai intens pentru examenele de intrare la o universitate prestigioasă.
„Am ales să-mi iau un gap year pentru că universitatea îmi submina scopurile pe care voiam să le ating. Eu voiam să mă dezvolt personal. Aveam o idee pe care voiam să o realizez, iar universitatea m-ar fi oprit să dezvolt un ONG, pe care l-am fondat anul acesta – Asociația Națională de Dezbateri Academice. Am vrut să aranjez totul ca în momentul în care voi începe studiile, organizația să-și poată continua activitatea. Un alt motiv este că am vrut să-mi continui studiile la o universitate prestigioasă. Am aplicat la Universitatea Oxford și nu am avut timp să mă pregătesc pentru examene.. În anul acesta de pauză, am reușit să mă pregătesc mai bine.”
Alegerea unei specialități este un subiect ignorat și subestimat în Moldova. O alegere greșită înseamnă muncă de proastă calitate într-un domeniu, pe de o parte, și pierderea unui potențial talent pe de alta. Magistra în psihologie, Liliana Chisari, este de părere că „până la majorat adolescenţii sunt ghidaţi de părinţi. Alegerile sunt în conformitate cu impulsurile sau doleanţele părinţilor. Respectiv, şi alegerea carierei de multe ori este în funcție de preferinţa părinţilor”.
Iar dacă nu de părinți, de profesori și colegi. Iată de ce, spune psihologul, este atât de important ca tinerii să se cunoască pe sine cât mai mult și să-și descopere potențialul și talentele.
„Unii tineri hotărăsc să ia un an de pauză între studii liceale/licenţă sau licenţă/master pentru a-şi revedea propriile porniri, abilităţi, dorinţe şi pentru a şti exact ce îşi doresc să urmeze în propria carieră, timp în care încearcă diferite oportunităţi de dezvoltare personală, traininguri sau instruire individuală, toate cu scopul de a se cunoaşte pe sine mai mult, a-și încerca forțele în diferite provocări ştiinţifice sau creative şi a-şi autodepăşi potenţialul intelectual.”
Mădălina Nederiță este absolventă a liceului Gaudeamus din Capitală. Obosită de presiunea sistemului care-i blochează talentele și visurile, tânăra vrea să-și ia un an liber în care să redescopere în ea ceea ce profesorii și regulile din școlile noastre nu i-au permis să dezvolte.
„Nu știu cum alți elevi, eu însă în timpul acestor 12 ani de liceu am experimentat o presiune continua din partea sistemului: o mulțime de reguli, de stereotipuri, de timp pierdut. Pentru mine sistemul mereu a fost o barieră, un obstacol, fiindcă mereu trebuie să depinzi de el și nu de chemarea inimii sau sufletului. Multe visuri sunt îngropate în formalități și reguli, multe talente și multe șanse de a-ți descoperi propria persoană. Așadar, în timpul liceului, nu am reușit niciodată să fac ceea ce mi-ar plăcea cu adevărat, să citesc ceea ce mi-ar plăcea, să învăț ce mi-ar plăcea…. De aceea am și decis să-mi iau un gap year, pentru a mă bucura un pic de viață, pentru a visa, pentru a călători, pentru a mă descoperi și pentru a descoperi lumea, care e atât de minunată în afara sistemelor. ”
Deși este mai cunoscută pentru absolvenții liceelor, gap yearul este o practică răspândită și pentru cei care vor să facă o pauză între licență și masterat. Cristina Aramă este o tânără jurnalistă de la noi, absolventă a facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul USM. După licență, a decis să ia o pauză pentru a înțelege mai bine ce vrea să facă mai departe și încotro s-o apuce. Nu a vrut să ia o decizie „la repezeală”, așa că a lăsat timpul să decidă ce e mai bine.
„Deja în primii ani de studii la licență m-am angajat în cadrul unei instituții media în calitate de reporter. După
obținerea diplomei de licență în jurnalism am ezitat să fac și masterul în același domeniu din motiv că nu avea să-mi ofere nimic nou, iar eu nu îmi doream doar o „hârtie” în sertar, dar și cunoștințe. Atunci, nu aveam o altă alternativă și o decizie luată la repezeală nu mă încânta deloc. În acest fel, am decis să fac o pauză în care lucrurile se vor limpezi și voi avea o claritate în ceea ce vreau să fac mai departe. Această pauză mi-a prins bine pentru că m-am convins că am luat o decizie corectă atunci când mă uitam la fețele înăcrite ale colegilor care au continuat și masterul în același domeniu”, spune Cristina.
Doi ani i-au trebuit ca să poată lua o decizie, pe care nu o regretă deloc. Și-a făcut studiile de masterat la facultatea de Administrare a Afacerilor la ASEM, iar acum reușește să combine jurnalismul și administrarea afacerilor: scrie și administrează portalul nostru de știri, #diez.
„Pentru mine totul a fost interesant și nou, începând de la mediul în care mă aflam până la orele de studiu. Este o combinație interesantă să aplici ceea ce înveți la master în domeniul jurnalismului. Aș zice mai mult, această perioadă m-a făcut să înțeleg că vreau să-mi aprofundez studiile pe care le am și să cunosc și un domeniu de alternativă, care mi-ar îmbogăți arealul de cunoștințe sau aș putea jongla cu „noțiunile” economice în jurnalism.”
Mulți dintre tinerii din Moldova preferă să-și continue studiile peste hotarele țării, fiindcă vor să obțină cunoștințe de calitate sau diplome recunoscute la nivel internațional. Olga Rusnac este absolventă a facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative din cadrul USM. După licență, tânăra a ales să-și continue studiile în Franța. A învățat limba franceză acasă, însă nu era suficient pentru a face față provocărilor pe care urma să le aibă. Nu a vrut să renunțe la idee, iar acum trăiește în Franța și învață acolo limba. După un an, Olga spune că se simte mult mai pregătită să-și realizeze visul.
„Am decis să fac pauză după licență pentru că așa am simțit că trebuie să fac. Și vreau să vă zic că după doi ani de pauză acum sunt pregătită să fac față tuturor provocărilor. Cunosc mai bine limba franceză, m-am obișnuit cu ritmul zilnic de aici și sunt încrezătoare că voi face față tuturor încercărilor. Nu trebuie să ne fie frică să facem schimbări în viață și să ne permitem să ne luăm timp suficient pentru a ne gândi sau pentru a încerca ceva nou. Nu știi niciodată cum poți să te regăsești în alt domeniu sau să-ți formezi alte viziuni”, spune Olga despre experiența pe care a avut-o.
Este bine sau nu să iei această pauză? Individual și subiectiv. Pentru cineva, ar înseamna perioada în care se descoperă și învață ceva nou. Alții însă pot irosi acest timp pe lucruri inutile și pot pune în prim plan orice, numai nu studiile. Fie că vrei să-ți consolidezi cunoștințele, să-ți alegi responsabil o carieră sau să te implici în activități civice pentru a-ți îmbogăți CV-ul, toate înseamnă timp investit în dezvoltarea personală și merită să fie gestionate corect.
