(studiu) Intoleranța în Moldova: Cu cine nu ar vrea să fie nici măcar vecin 60% din moldoveni

Toleranța indivizilor față de grupuri diferite de grupul propriu de apartenență este una din valorile fundamentale pe care se bazează funcționarea societăților democratice. Toleranța are un dublu rol. Atunci când este prezentă, fundamentează relațiile sociale bazate pe încredere, care la rândul lor permit cooperarea și implicarea în rezolvarea problemelor comune. Atunci când toleranța lipsește, vorbim deci de o societate caracterizată de intoleranța, pot să apară conflicte între grupurile sociale, iar membrii grupurilor minoritare se pot retrage sau pot fi forțați să se retragă din viața publică, fiindu-le astfel afectate drepturile fundamentale și în același timp generând o pierdere de capital uman.

Pentru a măsura nivelul de (in)toleranță în societate, s-a utilizat un instrument clasic, scala distanței sociale. Pentru o listă de grupuri sociale, respondenții au fost rugați să menționeze pe cei pe care nu i-ar accepta în diverse relații sociale, ierarhizate după distanța față de respondent: să locuiască în Republica Moldova, să locuiască în aceeași localitate, să fie vecin, să fie prieten, respectiv să facă parte din familie.

Tabelul de mai jos sintetizează răspunsurile primite

Citire pe rând: 23% dintre respondenți nu ar accepta ca persoane de altă etnie/ naționalitate să locuiască în Republica Moldova; 28% nu ar accepta ca acestea să locuiască în aceeași localitate; etc. Imaginea este sugestivă: cu cât bara roșie este mai mare, cu atât respingerea grupului respectiv, în situația respectivă, este mai mare. Culoarea roșie dominantă în întregul tabel vorbește de la sine despre intoleranță, atât generalizată cât și specifică.

Intoleranța generalizată

Intoleranța generalizată se manifestă prin respingerea tuturor grupurilor sociale „diferite” de cel majoritar. Pentru a simplifi ca discuția, în continuare, se va referi la situația din mijloc, „să fi e vecin”. Aceasta implică un grad de interacțiune între respondent și persoana respectivă (cu vecinii sigur te întâlnești măcar din când în când), dar nu unul atât de puternic ca în cazul prietenilor sau familiei. Un indicator bun al intoleranței generalizate este numărul mediu de grupuri care au fost respinse de respondenți într-o anume situație.

6,5 din 10

Pentru Moldova, acest indicator este 6,5, pe o scală de la 1 la 10: este o valoare pe care o considerăm ridicată și asociată unui nivel înalt de intoleranță. Pentru comparație, în România, o țară cu o cultură apropiată, în 2011 indicatorul intoleranței generalizate avea valoarea de 1,9 pe aceeași scală de la 1 la 10. Indicatorul toleranței generalizate este puțin mai mare, 6,6 – pentru cei din religia majoritară (ortodocși Mitropolia Moldovei), scade la 6,1 – pentru ortodocșii ce țin de Mitropolia Basarabiei și rămâne în jurul valorii 5 pentru celelalte grupuri.

Interacțiunile frecvente cu biserica și afinitatea mai mare pentru un program conservator-religios se asociază cu o intoleranță mai ridicată. Elementele care se asociază cu o toleranță mai mare sunt cele ce țin de resurse: venit mai mare, educație universitară, utilizarea mai multor surse de informare.

De asemenea, intoleranța crește cu vârsta, cu o excepție notabilă: tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani au media indicatorului intoleranței generalizate mai ridicată (6,8) decât toate celelalte grupe de vârstă. Vorbim despre intoleranță specifică în legătură cu un grup anume. Datele arată patru grupuri respinse aproape unanim: consumatori de droguri, homosexuali, alcoolici, persoane cu HIV/SIDA. Toate acestea sunt grupuri foarte specifice și bine definite.

Grupul cel mai puțin respins este și singurul definit difuz din lista oferită, „persoane de altă etnie/naționalitate”. În același timp, atunci când am numit etnii specifice – romi, evrei – a crescut intoleranța. Aceste observații arată că societatea din Republica Moldova este una închisă și cu disponibilitate redusă de a accepta minoritățile. Majoritatea membrilor ei resping persoanele „diferite”, indiferent că vorbim de preferințe sexuale, obiceiuri considerate vicioase, etnie sau religie. Respingerea este mai puternică atunci când grupul este definit mai specific.

Despre studiu

Raportul de cercetare prezintă analiza datelor rezultate dintr-un demers complex de cercetare, realizat la inițiativa Fundației Soros-Moldova, în perioada august-octombrie 2016. Cercetarea a inclus o componentă cantitativă (sondaj de opinie reprezentativ național) și una calitativă (interviuri aprofundate și discuții de grup). Datele au fost culese de compania CBS-AXA, iar instrumentele (chestionarele și ghidurile de interviu) au fost proiectate de o echipă internațională de cercetători: Ovidiu Voicu, Jennifer Cash, Victoria Cojocariu.

Universul studiului: populația prezentă, în vârstă 15+ ani, cu excepția regiunii din stânga Nistrului. Mărimea eșantionului: 2090 de interviuri. Perioada de colectare a datelor: 8 august – 21 septembrie 2016.

Un fel de P.S.