STOP FALS: În farmaciile din Chişinău nu se mai vorbeşte limba rusă

Redacţia a prezentat această situaţie ca fiind una tipică pentru farmaciile din Chişinău, din titlu reieşind că vorbitorii de limbă rusă sunt lăsaţi să moară dacă nu vorbesc limba română. «На бытовом уровне в нашей стране по-прежнему процветают национализм и необъяснимое упрямство со стороны работников сферы обслуживания» (traducere: „La nivel social, în ţara noastră în continuare înfloreşte naţionalismul şi încăpăţânarea inexplicabilă a angajaţilor din sectorul serviciilor”), scrie redacţia ziarului. Reprezentanţii farmaciei spun că motivul iniţial al conflictului a fost altul, iar clienta s-a supărat după ce i s-a făcut observaţie să nu deschidă sticluţa medicamentului care i-a fost propus. În opinia expertei media Viorica Zaharia, ziarul a prezentat informaţia tendenţios, iar titlul şi subtitlul manipulează opinia publică şi propagă discursul de ură.

Kp.md a publicat integral plângerea Tatianei Dubin, însă nu a prezentat reacţia farmacistei, numele căreia îl cunoştea, şi nici a reprezentanţilor farmaciei. La sfârşitul articolului se menţionează doar că, la momentul publicării, directorul general al reţelei de farmacii nu era în ţară şi că se va reveni la subiect după sărbători. În schimb, redacţia a comentat că sunt frecvente cazurile când angajaţii din domeniul serviciilor ar refuza, principial, să vorbească în limba rusă. La solicitarea Asociaţiei Presei Independente (API), colaboratorii ziarului au spus că incidentul ar fi avut loc la una din farmaciile „Hippocrates”.

Reprezentantul farmaciei: „Motivul iniţial al conflictului nu a fost cel al limbii vorbite”

Mihai Postolachi, manager pentru dezvoltare al Companiei „Hippocrates”, confirmă că un asemenea incident a avut loc la 30 decembrie 2016, dar spune că disputa s-ar fi iscat din cu totul alte motive decât limba vorbită de clientă. „Conflictul iniţial nu a avut nicio legătură cu limbile vorbite de cele două interlocutoare. Doamna care a întrebat de medicament a deschis flaconul, deoarece o interesa culoarea, apoi a refuzat să plătească. Acelei farmaciste îi este dificil să vorbească în limba rusă şi ea a explicat în limba română cum se utilizează medicamentul. Totodată, i-a făcut observaţie că nu trebuia să scoată capacul, deoarece produsul medicamentos nu va mai putea fi vândut unui alt cumpărător dacă nu e sigilat. Atunci clienta i-a cerut farmacistei să-i vorbească în limba rusă. Doamna nemulţumită s-a adresat administraţiei, iar noi am discutat cu farmacista, ne-am şi cerut scuze de la cumpărătoare. Conflictul a fost aplanat încă atunci, fiindcă ţinem atât la calitatea servirii pacienţilor, cât şi la imaginea noastră”, a declarat M. Postolachi.

Ziarul însă a publicat articolul fără opinia părţii acuzate. „După publicare, noi înşine am sunat la redacţie şi le-am spus versiunea noastră. Într-adevăr, directorul general nu este în ţară, dar ei puteau cere opinia altor specialişti de la noi, de la managerul de personal până la farmacista vizată, pentru a face un articol echilibrat”, a precizat Mihai Postolachi. Redacţia publicaţiei a confirmat că a discutat cu reprezentantul farmaciei despre acest caz abia după publicarea materialului.

Preşedinta Consiliului de Presă: „Jurnaliştii nu trebuie să propage discursul de ură”

În opinia expertei media Viorica Zaharia, preşedinta Consiliului de Presă din Moldova, articolul a fost realizat neprofesionist. „Redacţia a prezentat versiunea unei singure părţi implicate în conflict, fără să admită că există şi o altă versiune a celor întâmplate – cea a companiei farmaceutice şi a farmacistei care a servit clienţii. Jurnaliştii nu au verificat informaţia oferită de cititoare, ci au dat-o drept certitudine şi au folosit-o, generalizând, drept prilej pentru a afirma că în Republica Moldova există discriminare în funcţie de limba vorbită. Chiar dacă un astfel de incident ar fi avut loc în forma prezentată de KP, în nici un caz nu se poate afirma că astfel de lucruri se întâmplă „în farmaciile Chişinăului”, aşa cum se spune în titlu. O asemenea abordare este periculoasă, deoarece vizează un subiect sensibil şi, de fapt, reprezintă o formă de propagare a discursului de ură. Din comentariile redacţiei reiese că jurnaliştii nu şi-au propus să afle ce s-a întâmplat în realitate şi, în consecinţă, să informeze obiectiv publicul, ci să răspândească o informaţie în care procentul de adevăr este foarte mic, iar pe baza ei, să propage nişte stereotipuri”, a precizat Viorica Zaharia. Ea spune că autorul articolului a folosit mai multe tehnici de manipulare informaţională: “Articolul este construit cu folosirea tehnicilor de manipulare: nu au fost expuse toate circumstanţele şi detaliile cazului, generalizarea (fără probe, cifre şi date concrete), utilizarea unei singure surse, omisiunea, titlul ce nu corespunde conţinutului etc. Publicarea acestui text într-un ziar care pretinde a fi profesionist reprezintă o mostră de rea-intenţie”, a concluzionat experta.

Lilia Zaharia

Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase – STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația VIP a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).