(foto) Recomandări, sfaturi și practici internaționale: Cum transformăm orașele din Moldova în orașe creative

Designul ca inovare urbană sau cum arta iese în stradă

„Un oraș frumos nu este atunci când fiecare își construiește ce vrea în fața blocului, dar atunci când tot ce se creează, se creează cu ajutorul instituțiilor care au o școală și un gust estetic”

Mihai Stamati este un tânăr designer din Moldova. El vede designul drept unul din elementele importante în dezvoltarea urbană, iar pentru asta a implementat câteva proiecte la Chișinău, care au fost rezultatul unor forțe comune ale mai multor oameni, spune el. E vorba despre băncile din parcul UTM, băncile din scuarul Petru Rareș sau instalația „bradul cu capul în nori” ce a atârnat o perioadă în fața Muzeului Național de Artă. În cadrul tuturor acestor inițiative, Mihai s-a convins că designul înseamnă o familie care lucrează împreună. „Nu e doar munca unui singur om, dar o activitate a mai multor oameni entuziaști, care-și doresc să facă ceva în folosul comunității”, a spus el. Mihai a sugerat câteva idei prin care designul poate contribui la inovarea urbană:

# Lucrări în spațiul public. „Mereu am fost convins că arta trebuie să iasă în stradă, să fie utilă și un reper vizibil pentru întreaga lume;

# Obiecte care creează relații. „Un obiect de design nu trebuie să fie doar funcțional, el trebuie să creeze relații, să trezească emoții, să-i facă pe oameni să și-l dorească și să-l păstreze. Spre exemplu, scuarul Petru Rareș reunește acum mai multe mămici cu copii care aleg să vină anume aici să facă o plimbare.” În același context, tânărul a menționat și despre un proiect de viitor ce vizează Parcul Mihai Eminescu, cunoscut la noi ca o mică piață de vânzare a tablourilor. Proiectul ar consta din mai multe bănci în forma unor bucăți de foi rupte dintr-o pagină pe care ar fi fost scrisă o poezie. Pot fi numite instalații cu funcții de scaun împrăștiate haotic, ne-a explicat designerul.

Soluții simple aplicate în orașele lumii:

# designul este o prioritate a guvernării, o politică de stat, ce se exprimă prin huburi, școli private, locuri unde oamenii se pot aduna și crea împreună. Asta unește forțele și generează discuții, unde se nasc idei ce pot fi implementate;

# investiții private în design;

# aprecierea inovației și a designului ieșit din dogmă, astfel încât designul să creeze emoții;

Monica Babuc, ministra Culturii: „Avem un oraș frumos, vrem să trăim în el nu doar decent cu tot cea înseamnă confort și comoditate, dar vrem să ne mândrim că vestigiile istorice și cele culturale care există sunt înțelese atât de autorități, cât și de cetățeni. Aici își spune cuvântul și societatea civilă din Republica Moldova. Este depășită situația când venim să învinuim pe cineva. Este vorba de o coeziune națională generală în dezvoltarea urbană durabilă pe care urmează să o întreprindem. Îmi place mult noțiunea de orașe creative, pentru că dacă o vom aplica asupra oricărei activități umane, vom obține rezultate frumoase.”

De ce un oraș creativ trebuie să investească în cultură. Recomandări de la Clémentine Daubeuf, consultant și cercetător la KEA European Affairs

Investițiile în cultură vor fi considerate mereu controversate din mai multe puncte de vedere:

# este domeniul ce a necesitat mereu subsidii;

# necesită un angajament politic pe termen lung;

# profitul este greu de măsurat: încredere, atractivitate, imagine, calitatea vieții.

„Este frumos să avem artă, dar să nu o luăm prea în serios”, spune Clementine despre părerea autorităților când vine vorba de a susține inițiative culturale. Cu toate acestea, experta a povestit că există un potențial foarte mare al acestei industrii, iar impactul culturii se răsfrânge asupra multor domenii. Investițiile culturale duc la:

# politici de dezvoltare urbană;

# inovații sociale și economice;

# beneficii economice pentru sistemele locale de producere;

# un nou impuls pentru activități economice;

# generarea locurilor de muncă;

# păstrarea autenticității orașelor, menținându-le „vii”.

„În orașe trebuie creată o atmosferă care ar atrage oamenii prin toleranță și libertate, servicii calde, dar și condiții bune de lucru”, este de părere tânăra.

Marco Gemmer, reprezentant al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova: „În acest proces trebuie implicați în primul rând cetățenii, pentru că avem nevoie de realitatea locală, în special de tineri. Cum să vorbim despre viitor fără implicarea lor? Pentru a avea orașe creative, trebuie să avem minți creative și inovații. Ca să pornești o industrie creativă trebuie să ai oameni care să creadă în tine. Vei eșua, e normal, în alte domenii nu e permis, aici însă, poți încerca lucruri. Niciodată nu putem ști dacă ideile noastre vor lucra. Dacă am fi știut răspunsurile, atunci nu ar mai fi existat inovație. E greu, dar asta nu e un motiv să nu o facem. O facem pentru că este greu și diferit.”

Cum poți lansa o afacere în domeniul cultural? Opt Sfaturi de la Luka Piskoric, fondatorul Poligon Creative Centre, Slovenia, despre organizarea campaniilor de crowdfunding

Campaniile de crowdfunding sunt soluții eficiente pentru multe din situațiile când avem nevoie de susținere financiară. Ei bine, în cazul inițierii unei afaceri pe bază de donații există anumite particularități bune de luat în seamă:

# Dacă vorbim despre produse, este important ca ele să fie inovative și să aibă un design foarte bun;

# Trebuie să existe o bază de urmăritori care așteaptă ca acest produs să iasă;

#  Moldova are o piață mică, motiv pentru care e mai bine să te lansezi pe o platformă globală ca să ai susținători de peste tot din lume;

# Îți ia de la două la trei luni ca să faci o campanie de succes;

# Ai nevoie de business plan, prototip, echipă, abilități de marketing;

# E foarte important ca odată ce ai câștigat banii să poți duce la îndeplinire ceea ce ai promis;

# Poți face o campanie repetată, atât timp cât ți-ai îndeplinit promisiunile în prima;

# Crowdfundingul solicită mult efort. Trebuie să fii sigur de succesul tău dacă te implici.

Un oraș creativ are spații creative de lucru. „Un hub nu este doar un spațiu”

Spațiile de coworking sunt noi modele de colaborare și lucru care includ împărțirea unui spațiu comun de către o comunitate de profesioniști independenți. Sunt tot mai populare deja și în Chișinău. Ce are de a face asta cu cultura? În cadrul acestor spații se nasc idei creative de afaceri, care se dezvoltă și capătă proporții – tot aici, iar ca să ne întoarcem la exemplul orașului Cesis, huburile pot fi construite pe locul unor clădiri vechi, abandonate, iar astfel se contribuie și la reorganizarea spațiului urban.

Câteva recomandări de la Traian Chivriga, fondatorul iHUB Chișinău, despre cum ar putea fi extins numărul huburilor în Moldova:

# Găsim locuri, aflăm de cine sunt deținute și decidem ce vrem să creăm.

#  Un hub nu este doar un spațiu, dar se constituie pe bază de: conținut (persoane active), spațiu (oferit de stat) și bani (oferiți de donatori). Toate trebuie să lucreze la unison.

# Statul ar trebui să pună pe piață spații publice, oferite gratuit pentru proiecte non-profit, în bază de concurs.

# Aceste huburi nu trebuie să fie taxate în primii ani, dar să fie taxate pe măsura creșterii lor.

Potențiale locuri care pot deveni huburi (recomandări de la tineri activi din Chișinău):

Tipografia 5, fostul muzeu de figurine din ceară, Moara roșie, Observatorul astronomic, case de cultură,  școli, biserici aflate în paragină, Muzeul Zemstvei. Sfat: obstacolele birocratice pentru obținerea lor se rezolvă prin advocacy intensiv.

Ragnar Siil, expert în cadrul Programului de Cultură și Creativitate al UE-Parteneriatul Estic: „Trebuie să regândim modul în care discutăm despre industrii creative și să ne întrebăm care este ecosistemul necesar a fi construit. În alte țări, industriile creative sunt concentrate în orașele capitaliste. Întrebarea e dacă Moldova poate fi exemplul care să arate că aceste industrii creative se pot regăsi și în altfel de localități, ale regiunilor. Vrem să vedem cum un oraș ca Chișinău poate deveni un hub regional și apoi cum regiuni mai mici se pot adapta la această idee.”

Cele mai stringente probleme cu care se confruntă domeniul cultural-creativ în Moldova. Recomandări de soluții de la tinerii din Chișinău

La evenimentul de lansare a Forumului cultural național la Chișinău, au avut loc discuții între tineri activi din Moldova cu privire la problemele cu care se confruntă domeniul cultural-creativ la noi în țară:

# lipsă de comunicare între administrația centrală și inițiatorii din domeniul culturii;

# necesitatea organizării dezbaterilor publice în sensul implicării unei comunități mai largi când vine vorba de cultură;

# necesitatea de a forma o platformă care să unească mai mulți actori ai societății civile;

# problema spațiilor de expunere culturală: calitatea sunetului în sălile de concert, calitatea proiecției în sălile de film;

# educația publicului, a consumului de cultură, problemă generată de rigiditatea sistemului educațional ce nu stârnește interes elevilor pentru evenimente culturale. Pe de altă parte, este problema educației artistice, unde studenții nu învață din practică, așa cum ar trebui;

# artiștii și Ministerul Culturii trăiesc vieți paralele. Ar trebui să aibă loc întâlniri mai dese pentru discuții în cadrul unui consiliu artistic pe lângă Minister.

# publicitatea slabă ce încă funcționează prin generare de spam vizual.

Elementele menționate sunt doar câteva din punctele cheie ce ar contribui la dezvoltarea Chișinăului într-un oraș creativ. Concluziile și părerile au fost lansate în cadrul evenimentului de lansare a Forumului cultural național.

***

Articolul a fost produs în cooperare cu  Programul de Cultură și Creativitate al UE-Parteneriatul Estic 2015 – 2018 – culturepartnership.eu.