(audio) Viața din Moldova în versurile celor de la The Motans: „Cineva de parcă șterge oamenii cu o radieră”

„Uite, chiar am încercat, să iubesc o țară verde dar cu termen expirat. Cu o pseudo-comoară în adâncuri înfundată, cu valorile de sticlă și prostia blindată. M-am scremut din răsputeri să simt mândrie pentru plai, dar din păcate este plin de paradox și mucegai”, se spune în piesă.

Versurile construiesc povestea unui tânăr de peste 20 de ani, care se plânge că se luptă cu morile de vânt și-i adresează Moldovei un mesaj: „Moldova, RIP, pașaportu-n dinți Ctrl Alt Delete”.

„Moldova e atunci când zâmbești la frontieră. Cineva de parcă șterge oamenii cu o radieră. Iar acei care-au rămas și supraviețuiesc cum pot, de parcă i-au tăiat cu pixul sau nu i-au șters deloc.”

Proiectul muzical The Motans a fost lansat recent, iar până acum trupa și-a publicat creațiile doar pe YouTube și Facebook, acolo unde au reușit să adune deja mii de aprecieri.

Nu e vorba de bani,
Şi nu e vorba de războaie,
Şi “to be” sau “not to be”
Nu-i deloc întrebarea,
Când oamenii se îndeletnicesc să moară
De foame? -n cur că na? , într-o ţară agrară
Şi sincer, uite, chiar am încercat
Să iubesc o ţară verde, dar cu termen expirat
Cu o pseudo-comoară în adâncuri înfundată
Cu valorile distincte şi prostia blindată
M-am scremut din răsputeri să simt mândrie pentru plai
Din păcate e prea plin de paradox şi mucegai
Cu oameni care încă cred
În cârnaţ de două ruble
De copii care caută printre anunţuri.. curve
De oameni care în loc de Eminescu sau Esenin
Ţin pe raft în casa mare, toate cărţile lui Lenin
De tot felul de bandiţi, care-o mulg ca pe o vacă
De prea mulţi eroi deprinşi să înghită şi să tacă

Refren:
—-
Se vede că cineva, mai demult, a uitat
Să dea drumul la căldură şi să-nchidă robinetul cu rahat
Nu mai merită şi nu mai am de gând să dau măcar o şansa, sorry dar deja e la gât
De două-şi-ceva de ani mă lupt cu morile de vânt
Am dat prea multe, dar în schimb prea puţine am primit
Îmi pare rău, mă dau bătut
Moldova… RIP
Paşaportu-n dinţi, Ctrl Alt Delete
—-

Moldova-i atunci când zâmbeşti la frontieră,
Cineva de parcă şterge oamenii cu-o radieră,
Iar acei care-au rămas şi supravieţuiesc cum pot,
De parcă i-au tăiat cu pixu’ sau nu i-au şters de tot.
Moldova-i atunci când banii iartă păcatele,
Când cimitirele devin mai largi ca satele,
Moldova-i atunci când procuroru-i cumpărat,
Iar tu stai în faţa lui şi crezi că viaţă ta-i un prank.
Atunci când ţi-au promis un viitor senin
Iar apoi ţi-au dat s-alegi, cu sau fără vaselină
Când un popor întreg trăieşte-o viaţă de ghetto
Iar slugile poporului sug Hennessy XO
Când pensia-i cât un bilet la circ pentru bătrâni
Iar ei dau vina, ca de obicei, pe ruşi sau pe români
Când în loc de speranţe au rămas doar emoţii
Când părinţii plâng pe Skype, iar buneii cresc nepoţii

Refren:
—-
Se vede că cineva, mai demult, a uitat
Să dea drumul la căldură şi să-nchidă robinetul cu rahat
Nu mai merită şi nu mai am de gând să dau măcar o şansa, sorry dar deja e la gât
De două-şi-ceva de ani mă lupt cu morile de vânt
Am dat prea multe, dar în schimb prea puţine am primit
Îmi pare rău, mă dau bătut
Moldova… RIP
Paşaportu-n dinţi, Ctrl Alt Delete