(foto) Afaceri moldovenești din fonduri europene: Cu ajutorul danez, zmeura din Zaim a scăpat de secetă

O afacere începută la 19 ani

De cum ieşi din satul Zaim și treci râul Botna, dai de un drum șerpuit de țară care te duce direct la plantația de zmeură a lui Victor Furtună. Printre ramurile stufoase ale tufelor de zmeură, aranjate în rânduri, se aud vocile muncitorilor care culeg poamele roșii, așezându-le cu grijă în lăzi, fără să le stâlcească. „Avem de lucru, mulțumim. Doar cei care nu doresc, nu muncesc”, îmi spune Mariana, o tânără mămică din Zaim.

antreprenorul culege zmeură al treilea an. Şi-a început afacerea pe când avea doar 19 ani. Inițial a cumpărat câțiva butași și i-a sădit acasă, pentru a vedea cum rodesc. Mulțumit de rezultat, s-a extins pe o suprafață mai mare – un hectar și 20 de ari, pe care astăzi cresc zece mii de butași. „Plantația pe care o vedeți a fost sădită în toamna lui 2013, anul curent este primul cu roadă deplină”, spune tânărul agricultor. 

Piața de desfacere este pe… rețelele de socializare

De cumpărători nu duce lipsă. În vara curentă, zmeura este vândută nu doar în Republica Moldova, însă pomuşoarele aromate au trecut Prutul, fiind comercializate şi în România.Mai în glumă, mai în serios, tânărul ne spune că la Zaim majoritatea gospodinelor fac minuni cu zmeura cumpărată de la el: fie că au făcut compot sau gem, fie că au congelat-o. „Culeg zmeura o dată la trei-patru zile. Se începe a coace prin iunie şi avem fructe până în august. Nu o îngheţ încă, fiindcă nu am cantitatea necesară. Ca să o pui la congelat, zilnic trebuie să culegi minimum două tone de fructe… Am multe comenzi prin sat, dar și la Chișinău. În ultima perioadă vând zmeura mai mult pe rețelele de socializare…”, ne spune Victor Furtună.

Antreprenorul de la Zaim nu s-a limitat însă doar la cultivarea zmeurei. La marginea zemurişului, pe o suprafaţă de şase ari, creşte puieţi de pomi fructiferi – meri, peri, caiși, vișini, cireși, gutui și pruni. Dragostea pentru muncile agricole a moştenit-o de la părinţii săi. Şi aceştia şi-au dedicat toată viaţa agriculturii: cultivă usturoi şi butaşi de trandafiri. Victor nu are studii în agricultură, absolvind în acest an Facultatea de Business şi Administrare din cadrul Universității de Stat din Moldova. El spune că în agricultură este autodidact, de cele mai multe ori fiind ghidat de părinți.

Sistem de irigare cumpărat cu ajutorul Guvernului Danemarcei

A investit mulți bani în afacerea care este și marea lui pasiune. „Din primul an, când am plantat zmeura și până în prezent am investit circa 20 de mii de dolari, aici fiind incluși și banii cheltuiți pentru perfectarea actelor și achiziționarea utilajului. Banii au fost adunați din mai multe părți: de la părinți, am mai lucrat în Rusia. Cinci mii de dolari mi-au fost dați de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în cadrul unui program finanțat de Danemarca, țară membră a Uniunii Europene. Din acești bani am cumpărat spaliere și sârmă pentru suportul tufelor de zmeură, dar și un sistem de irigare. Vedeți acea cisternă din vârful dealului? O voi umple cu apă, căci râulețul Botna este aproape”, arată Victor Furtună spre partea dreaptă a drumului.

Ca orice tânăr antreprenor, Victor Furtună dorește să-și extindă afacerea. Dar pentru aceasta are nevoie de mulți bani, de aceea, intenționează să aplice pentru subvențiile oferite de stat. „Peste doi ani cred că voi mai planta o suprafață de aproape un hectar și vreau, de asemenea, să cumpăr utilaje pentru congelarea fructelor. Atunci cred că vom colecta zmeură și de la alți producători. Acest lucru implică însă foarte mulți bani, iată de ce voi aplica la granturi destinate agricultorilor”, menționează tânărul.

Sprijin pentru tinerii antreprenori

La fel ca Victor Furtună, granturi de la Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare au primit încă 37 de antreprenori care şi-au dezvoltat afaceri în mediul rural. Potrivit Olesei Cazacu, coordonatoare de proiect în cadrul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI), suma medie a granturilor de afaceri acordate este 76 de mii de lei. Fiecare antreprenor a contribuit cu până la 30% din suma totală a proiectului. Principalele domenii finanţate au fost agricultura, apicultura, zootehnia, alimentaţia publică, plantarea florilor sezoniere, serviciile de croitorie etc. Pe lângă granturi, circa 363 de persoane au avut parte de instruiri și consultanţă în dezvoltarea afacerii.

PCDLI a fost implementat în perioada 2013-2015 de Guvernul Republicii Moldova cu asistenţa PNUD, a Entităţii Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women). Programul a fost finanţat de către Guvernul Danemarcei.

Lilia Zaharia, reporteră „Obiectiv European”

Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” pe pagina web www.api.md