Cuvinte uitate ale Moldovei ediția XIX: alac, baier, cujbă, vraci

# Alac – Cuvântul provine din maghiară de la alakor. Specie de grâu foarte rezistentă, cu un singur bob în spiculeț, care se cultivă în regiunile muntoase. . Spic (sau fir) de alac.

# Baier – Cuvântul provine din limba latină de la bajulus.  Împletitură de lână de care se prinde sau se leagă ceva: cămașa țărănească are la guler două baiere.  Curea, sfoară, ață etc. cusută sau prinsă de un obiect spre a putea fi transportat, atârnat, strâns.

# Cață – Originea cuvântului este necunoscută. Băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile.  Unealtă constând dintr-un băț lung cu cârlig la vârf, cu care ciobanii prind oile.

# Cujbă – Cuvântul provine din limba sârbă de la gužba.  Bucată de lemn bifurcată la capăt, care se fixează în pământ sau într-un zid și de care se leagă sau se atârnă, cu un lanț, ceaunul deasupra focului. 2. (Reg.) Nuia bine răsucită și pârlită în foc, întrebuințată în loc de frânghie.

# Ghiuj – Cuvântul provine din limba albaneză de la gjysh „bunic”. Om bătrân (și ramolit, neputincios). Bătrîn decrepit, ramolit.

# Vraci – Cuvântul provine din slavă de la vračj. Doctor; tămăduitor. Popular se zice doftor sau magia și medicina fiind inseparabile în trecut (și azi încă la țară): boalele, ce se cred produse de duhuri rele, sunt alungate cu anumite formule, cu descântece, mai mult șoptite decât rostite.