Legea Big Brother sau prețul unui mediu securizat

Președinta Centrului „La Strada”, Ana Revenco, în cadrul emisiunii „Țara lui Dogaru” de la Publika TV în contextul unor discuții despre proiectul legii privind tehnologiile informaționale a menționat că minorii sunt cei care de cele mai multe ori au de suferit în cazul comiterii unor infracțiuni informaționale. Riscurile la care sunt expuși copii sunt: acostarea copiilor, solicitarea sau schimbul de date cu caracter personal, sensibile (captări video ale corpului minorului), șantajarea copiilor pentru a purta discuții obscene. Un mediu securizat presupune o anumită responsabilizare și a sectorului privat, precum și anumite costuri. 

Antreprenorul IT, Vitalie Eșanu, a declarat în cadrul aceleiași emisiuni că această infrastructură de supraveghere a populației necesită sume enorme ca mai apoi autoritățile să extragă doar anumite date.  Acest lucru i se pare inadmisibil antreprenorului deoarece este doar o chestiune de timp când aceste date vor apărea în public.  De asemenea, acesta a menționat și anumite exemple de abuz pe această lege:„ 180 de zile să stochezi și să păstrezi aceste date ale cetățenilor este foarte grav. Chiar și cu puține informații pe care le dispune, Ministerul Afacerilor Interne abuzează de aceste date, acum închipuiți-vă cum vor proceda atunci când vor avea acces la aceste date.” a spus Vitalie Eșanu. Acesta a spus că legea în cauză reprezintă un mod de a aduce câteva milioane de dolari în țară și presupune că se încearcă să se facă lobby ca operatorii de telefonie mobilă să cumpere hardware mai scumpe.

La rândul său, șeful-adjunct al Centrului pentru combaterea crimelor cibernetice, Veaceslav Bădărău, a spus că aceste prevederi legislative vor oferi poliției instrumente mai eficiente de luptă împotriva unor infracțiuni care sunt comise în spațiul virtual, în primul rând fiind vorba de pornografia infantilă și prevenirea terorismului. Acesta mai menționează cu referire la datele care sunt stocate și păstrate, acestea trebuie să fie date cuprind informații despre: originea, destinația, data și ora informației.

Reamintim că această lege a fost votată la 30 martie 2016 de către Guvern și aduce modificări în legislației Republicii Moldova, prin care se obligă operatorii de telefonie și Internet să stocheze și arhiveze datele utilizatorilor pentru o perioadă de 6 – 12 luni.