Legea anti-tutun: Mai multe localuri din Chișinău au semnat o petiție pentru a modifica legea

Despre lege

Principala temă discutată în cadrul întrunirii a fost Legea nr. 278 din 14.12.2007 privind controlul tutunului și anume aspectele care se referă la interzicerea fumatului în spațiile publice și la locurile de muncă.

Conform Președintei Asociației Patronale MĂR, Aneta Zasavițchi, aceste prevederi, care urmează să intre în vigoare la 31 mai 2016, afectează grav industria restaurantelor și localurilor de agrement.

„Prevederile articolului 17, alineatul 1, litera a) interzic în totalitate fumatul în încăperi închise de uz comun, în care se încadrează și marea majoritate a restaurantelor, cluburilor, cafenelelor și altor localuri cu specific de agrement. Astfel, noi trebuie să interzicem fumatul în localurile noastre și să îi impunem să iasă afară să fumeze.

Trebuie să ne dăm afară clienții fără să știm dacă ei se vor mai întoarce

Conform literei c) din același articol, clienții nu pot fuma nici la ușă, ci trebuie să se deplaseze la 10 metri de intrare, iar asta înseamnă că noi practic trebuie să ne dăm afară clienții fără să știm dacă ei se vor mai întoarce”, a declarat în deschidere Aneta Zasavițchi.

Proprietarii și administratorii de localuri s-au arătat și ei nemulțumiți de prevederile noii legi.

„În localul nostru noi am prevăzut amenajarea unui loc special pentru fumat, cu ventilație separată, dar conform noii legi nu îl mai putem folosi. Oamenii vin în club să se odihnească și dacă ei sunt nevoiți să iasă din local, ei își întrerup odihna și pot să nu se mai întoarcă. Astfel, noi pierdem clienți”, a constatat unul dintre proprietarii prezenți.

„Cum se face că legea nu prevede nici măcar existența unor localuri specializate pentru fumat? Ar trebui să se permită fumatul în localuri dedicate și special amenajate pentru fumatul diferitelor produse precum trabucuri, narghilea, pipă. Aceasta e o practică internațională”, a remarcat administratorul unui club din oraș.

Solicitările din petiție

În urma dezbaterii, toți cei prezenți au decis întocmirea și semnarea unei petiții către autorități în care solicită modificarea prevederilor legii anti-tutun care țin de fumatul în spații publice închise și de amenajarea spațiilor speciale pentru fumat.

Astfel, în petiția semnată de proprietarii și managerii de restaurante și localuri de agrement se solicită:

#1. Revizuirea Legii nr. 278 din 14.12.2007 privind controlul tutunului, în vederea îmbunătățirii acesteia și respectării principiului clarității și predictibilității normelor juridice în domeniul protecției împotriva expunerii la fumul de tutun în spațiile publice închise și semiînchise, la locurile de muncă, și anume definirea clară, în termeni tehnici, a sintagmelor „spații închise”, „spații semiînchise”, „spații semideschise”, „locuri speciale pentru fumat”, „loc de uz comun”.

#2. Elaborarea unor norme tehnice clare pentru amenajarea spațiilor destinate fumatului.

#3. Implicarea și consultarea reprezentanților asociațiilor de restaurante și localuri de agrement în elaborarea normelor tehnice, regulamentelor și ghidurilor de amenajare a spațiilor pentru fumat în spațiile deschise și semideschise.

#4. Reglementarea și permiterea creării unor fumoaruri în incinta spațiilor închise, conform practicii europene. În special pentru baruri și cluburi.

#5. Permiterea activării unităților de alimentație publică și agrement specializate, de tip: bar/cafenea pentru consum de trabuc, pipă, narghilea.

#6. Excluderea din lista produselor interzise consumului în spații publice de tip închis a țigaretelor electronice.

***
Asociația Patronală „Asociația Națională a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din Republica Moldova” (MĂR) este o organizație neguvernamentală, apolitică, nonprofit, constituită prin libera manifestare a voinței angajatorilor în domeniul alimentației publice și de agrement.

Direcția activității Asociației MĂR constă în acordarea asistenței membrilor acesteia în vederea realizării drepturilor și obligațiilor lor prin acordarea de consultanță, apărarea drepturilor și reprezentarea intereselor acestora în relațiile cu autoritățile publice și organele de stat de diferit nivel, precum și cu alte organizații pe plan național și internațional, cât și cu alte persoane terțe.