Studiu: În anul 2015 în Moldova au fost comise 39,8 mii de infracțiuni

Cea mai mare rată a infracţionalităţii rămâne a fi înregistrată în localităţile urbane şi mai cu seamă în mun. Chişinău şi Bălţi – 173 de infracţiuni la 10 mii de locuitori şi respectiv 127 de infracţiuni, ceea ce depăşeşte nivelul mediu pe ţară de 1,6 ori. În dependenţă de distribuţia geografică a infracţionalităţii se constată o concentrare mai mare în UTA Găgăuzia (92 de infracţiuni la 10 mii de locuitori) şi regiunea Sud (87 de infracţiuni la 10 mii de locuitori). La nivel de raion, cele mai multe infracțiuni s-au înregistrat în:

# Ialoveni – 106 infracţiuni la 10 mii de locuitori

# Cantemir – 105 infracţiuni la 10 mii de locuitori

# Căuşeni – 99 de infracţiuni la 10 mii de locuitori

Un nivel mai mic al infracţionalităţii se atestă în Râşcani (66 de infracţiuni la 10 mii de locuitori), Nisporeni (63 de infracţiuni la 10 mii de locuitori) şi Făleşti (54 de infracţiuni la 10 mii de locuitori).

Fiecare a cincea infracţiune este din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave şi grave, inclusiv 3,6% revin infracţiunilor excepţional de grave şi deosebit de grave, iar 16,9% revin celor grave. În ultimii cinci ani se înregistrează mai multe infracţiuni din categoria celor mai puţin grave (+5%) şi a infracţiunilor uşoare (+32%). La 10 mii de locuitori, în medie revin 22,9 infracţiuni grave, cele mai multe infracţiuni fiind înregistrate în mun. Chişinău (40 de cazuri la 10 mii de locuitori).

Pe parcursul anului 2015, aproape fiecare a şasea infracţiune a fost săvârşită în locuri publice, iar cu aplicarea armelor de foc, explozivelor şi grenadelor au fost săvârşite 75 de infracţiuni, inclusiv 30 de cazuri de huliganism, 15 cazuri de vătămări intenţionate, cinci cazuri de tâlhării şi patru cazuri de omor.

Din numărul total de infracţiuni înregistrate, 16,0% sunt săvârşite de persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie. Totodată, de către minori sau cu participarea acestora au fost comise în jur de o mie de infracţiuni sau 2,5% din totalul infracţiunilor înregistrate. Comparativ cu anul precedent se remarcă o reducere cu 14% a infracţiunilor săvârşite de minori şi în special a infracţiunilor privind viaţa sexuală şi contra patrimoniului.

Minorii cel mai frecvent sunt implicaţi în săvârşirea furturilor, cu o pondere de 69,0%, după care urmează jafurile – 6,9% şi huliganismul – 4,0%. În anul 2015, la 100 de mii de copii în vârstă de până la 18 ani revin circa 144 de infracţiuni comise de minori, comparativ cu 174 în anul 2011. Cel mai mare nivel al ratei infracţionalităţii juvenile în ultimii cinci ani fiind înregistrat în anul 2012.

În anul 2015, au fost înregistrate mai multe infracţiuni economice comparativ cu anul precedent, în special s-a majorat numărul cazurilor de contrabandă (+ 6,0%), falsificarea banilor (de 1,5 ori). De asemenea, a crescut numărul infracţiunilor militare (de 1,5 ori) şi în grupuri organizate (de 1,3 ori). În acelaşi timp, au fost înregistrate mai puţine cazuri de infracţiuni contra familiei şi minorilor (cu 15,1%), contra patrimoniului (cu 5,9%), şi sănătăţii publice (cu 5,4%).

Cel mai înalt nivel al criminalităţii este relevat în rândul bărbaţilor, femeile constituind o cotă foarte mică în numărul persoanelor care au comis infracţiuni (7,7%). Bărbaţii sunt implicaţi mai mult în săvârşirea infracţiunilor grave, iar femeile în săvârşirea furturilor, infracţiunilor legate de droguri şi escrocherii. La 100 de mii de femei revin în medie 72 de femei care au comis infracţiuni, iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 926 de persoane.

Femeile comparativ cu bărbaţii încalcă legea la o vârstă mai înaintată. Astfel, cel mai frecvent comit infracţiuni femeile în vîrstă de 30 şi mai mulţi ani (52,5%) şi cele în vârstă de 18-24 de ani (18,8%), iar în cazul bărbaţilor acest indicator constituie 43,8% şi 23,5%. Circa 9 % din bărbaţi şi 2 % din femei în vârstă de 30 ani şi peste au fost în stare de ebrietate la săvârşirea infracţiunii. Cel mai frecvent aceştia au comis infracţiuni în domeniul transportului.