„Republica Moldova încă nu a reușit să atingă progrese remarcabile în promovarea egalității genurilor și abilitarea femeilor”, afirmă cel de-al Treilea Raport Național privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în R. Moldova.
Astfel, „femeile continuă să fie sub-reprezentate atât în procesul electoral, cât şi în cel politic şi decizional”. În 2011, femeile reprezentau 28,7% din consilierii locali, 18,4% din consilierii raionali, 18,5% din primari, 9,3% din președinții de raion și 19,8% din deputați. Din cei 14 membri ai Biroului Permanent al Parlamentului doar 3 sunt femei, iar din cei 16 miniștri și vice-miniștri doar 4 sunt femei.
„Analiza prin prisma de gen a numărului funcționarilor publici demonstrează că în 2013 ponderea bărbaților a constituit 51,5%, iar a femeilor – 48,5%”, constată raportul. Pe de altă parte, femeile constituie doar 25,4% din funcționarii publici cu funcție de demnitate publică și doar 30% din funcțiile publice de conducere de nivel superior aparțin femeilor.
În 2011-2012 femeile au alocat în medie 4 ore și 40 de minute pe zi îngrijirii gospodăriei și familiei, în timp ce bărbații au alocat doar 2 ore și 38 de minute. În 2011-2012 femeile au alocat în medie 2 ore și 31 de minute pe zi ocupării profesionale, iar bărbații – 3 ore și 16 minute.
Raportul Național privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului anunță că diferențele salariale dintre bărbați și femei s-au diminuat în ultimii ani: „Pentru anul 2010, salariul mediu al femeilor a constituit circa 76,1% din salariul bărbaților. Noua metodologie statistică, aplicată din 2012 și care ține cont de salariile plătite pe tot parcursul anului (nu doar în lunile septembrie, cazul precedentei metodologii), atestă o situație mai bună – 87,8% în 2011”. Cu toate acestea, precizează raportul, „se atestă discrepanțe de gen în salarizare” și o prezență mai redusă a femeilor în activitatea de antreprenoriat: „ponderea femeilor antreprenoare din numărul total de antreprenori constituie 27,5%”.
„Este important ca tendinţele de creştere a numărului de femei antrenate în activitatea politică să fie susţinute şi consolidate”, susține acest raport care, printre factorii de succes în asigurarea egalității genurilor citează „dezvoltarea programelor axate pe concilierea vieţii profesionale cu cea de familie” sau „dezvoltarea programelor de antreprenoriat, în special pentru femei şi tineri”, care „vor îmbunătăţi situaţia lor socio-economică, vor stimula implicarea lor în procesul decizional”.