Valentina Bodrug: „Egalitatea de gen înseamnă drepturi egale, dar și oportunități egale”

Prima teză de doctor habilitat în domeniul teoriei și metodologiei educației de gen în Republica Moldova

Pe lângă ampla activitate științifico-didactică din cadrul Universității de Stat din Moldova, unde activează încă din 1989, în 1998, împreună cu o echipă de doamne active de la universitate, a creat un centru de studii în domeniul egalității de gen – Gender-Centru. Pe atunci, în cadrul universităților, era foarte puțină finanțare pentru asemenea activități, ne-a povestit Valentina, așa că din anul 2000 Gender-Centru devenea Organizație neguvernamentală, fiind susținută în continuare de către donatori. „A fost un pas înainte pentru că, de atunci și până astăzi, noi am reușit să realizăm multiple proiecte în domeniul egalității de gen la diferite niveluri: combaterea violenței în familie, prevenirea și combaterea discriminării.” Mai mult decât atât, echipa Gender-Centru a inițiat elaborarea și promovarea unor acte normative importante: legea nr. 5 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați și legea nr. 45 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie.

Cea mai mare reușită a Valentinei este că a reușit să îmbine foarte bine activitatea științifică de la universitate cu cea socială de la organizație, astfel mândrindu-se de faptul că: „mulți dintre studenții mei asociază acum egalitatea de gen cu numele meu”. De la primul curriculum adoptat în corespundere cu criteriile egalității de gen și până la susținerea primei teze de doctor habilitat în domeniul teoriei și metodologiei educației de gen în Republica Moldova, Valentina, împreună cu echipa sa, a reușit să pună bazele educației de gen în țara noastră, urmând astfel standardele internaționale unde acest aspect este pe larg explorat. „Am făcut pași importanți. Sigur că raportându-i la situația globală sunt niște picături, însă din picături se formează ploaia.”

„Am crescut într-o familie sensibilă la gen”

„Ambii părinți munceau mult, iar cine reușea să vină mai repede acasă, acela avea grijă de copii. Tata ne îngrijea mai mult, pentru că mama muncea în trei ture. El ne cosea rochii pentru festivitățile de la școală, ne spunea povești, ne plimba și îi reușea și să gătească foarte bine”, își amintește Valentina.

Respectul și suportul reciproc pe care l-a văzut în relația dintre părinții au făcut-o să-și dorească să aibă așa persoane alături mereu. „Făcând doctoratul la Moscova, m-am ciocnit însă cu mai multe situații de violență în familiile tinere. Pe parcurs, implicându-mă în activități sociale, am văzut atâta suferință chiar și printre rudele mele apropiate, ceea ce m-a determinat să mă ocup foarte serios de acest aspect.”

Fiind unul din pionierii care au promovat legea antiviolență, a fost întrebată de un parlamentar bărbat de ce tot insistă pe această lege, ori atât de tare o bate bărbatul? „Am răspuns că ceea ce m-a motivat să lupt pentru această cauză este faptul că nu am cunoscut violența și vreau să ofer altor femei un model și posibilitatea unei luminițe la sfârșitul tunelului pentru a înțelege că viața fără violență există, dar pentru asta trebuie să lupți, să nu admiți violența, dar nici să o aplici.”

„Provocarea constă în implementarea legilor existente”

Cadrul legal normativ elaborat, care acum este unul amplu datorită Gender-Centru și a altor ONG-uri care au susținut aceeași cauză, dar și datorită eforturilor persoanele decizionale la nivel de Guvern și partenerilor internaționali, este o precondiție a mișcării de mai departe, ne asigură Valentina Bodrug, creându-ne un fundament, o bază pentru realizarea acțiunilor strategice. Provocarea constă în faptul cum se implementează acestea.

„În continuare, îi revine rolul statului să asigure mecanisme de implementare, suficiente resurse, să monitorizeze implementarea cadrului legal normativ, să-l ajusteze, să elimine practicile discriminatorii exprimate prin limbajul sexist, publicitatea sexistă, societatea. Sunt importante și acțiunile societății și modul în care aceasta înțelege legile, valorificându-le sau nu în comportamente. Societatea suntem noi, oamenii, dar societatea este și administrația publică locală, sistemul educațional și multe alte sisteme care pot contribui fie la reproducerea stereotipurilor de gen, fie la eliminarea acestora.”

Un alt element la fel de important în sistemul societal este familia, crede Valentina. „Întrebarea pe care trebuie să ne o punem este dacă are astăzi familia capacitatea de a oferi fetelor și băieților modele de comportamente netradiționale, dacă sistemul educațional este capabil să elimine stereotipurile existente și să ofere modele constructive de comportament și relaționare a fetelor și băieților.

Educația populației în acest domeniu este prioritară

La inițiativa Valentinei Bodrug, în cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației de la USM a fost inițiată predarea cursului de masterat „Consiliere pentru problemele de familie”. „Subiectul nu este nou, abordarea este nouă, pentru că aceasta are la bază drepturile omului și egalitatea de gen”, ne spune Valentina. „Este important ca fiecare segment să-și evalueze potențialul, problemele și acțiunile în domeniu. Eu mă mândresc astăzi că foștii mei studenți promovează ideile democrației și a egalității de gen în activitățile în care sunt consacrați. Datorită implicației mele au și ei un altfel de concept asupra vieții.”

„Noi nu trebuie să uităm că fiecare grup social își are specificul său. Până acum s-a vorbit mai mult la general despre activitatea de gen. Astăzi, trebuie să înțelegem că grupurile de bărbați și grupurile de femei nu sunt omogene. Avem grupurile de femei în etate, HIV infectate, vulnerabile la alcool, droguri, mame singure, femei de la țară, care muncesc fără contracte de muncă, fără asigurări, nefiind protejate de cadrul legal normativ existent, motiv pentru care în acest mediu se evidențiază și mai mult stereotipurile de gen.

„Egalitatea de gen înseamnă drepturi egale, dar și oportunități egale”

„Da, avem progrese evidente”, este de părere Valentina, dar egalitatea de gen este o dimensiune extrem de importantă pentru dezvoltarea societății care nu poate fi separată de contextul socio-economic și toate perturbările prin care a trecut țara noastră și care au afectat direct problematica egalității de gen. „În situațiile mai grele crește presiunea asupra femeii, pentru că anume femeile sunt cele care-și iau principalele responsabilități familiale. Totodată, femeia este cea care alături de bărbat aduce și bani în casă. Astăzi avem foarte puține familii în care femeia este o simplă casnică.”

În același context, Valentina ne-a povestit despre faptul că femeile alocă în prezent de două ori mai mult timp, comparativ cu bărbații, pentru activități neremunerate. Când vorbim de egalitate de gen, aceasta înseamnă atât drepturi egale, cât și oportunități egale, oportunități de a utiliza resurse la nivel egal, or resursele nu înseamnă numai bani, dar și timp, inclusiv timpul personal. „Dacă o femeie este impusă să muncească acasă de două ori mai mult decât bărbatul, asta înseamnă că timpul ei de a se odihni pentru a-și explora potențialul pentru orice activitate în favoarea personală este limitat.”

„Dacă am reuși să aprindem lumină în toate casele din Moldova, am fi cei mai fericiți”

„Eu dacă știam despre asta mai înainte, nu mă certam cu mama, nu trăgeam fetele de păr și nu spuneam prostii învățătoarei”, i-a scris pe biletul de evaluare un băiat de clasa a șasea de la un orfelinat după un seminar informativ antiviolență. „El nici nu-și dădea seama că viața poate să existe și fără violență”, spune Valentina. „La un alt seminar, o doamnă s-a ridicat și mi-a zis că de la lumânarea mea și-a aprins luminița sa. Dacă am reuși să aprindem lumină în toate casele din Moldova, am fi cei mai fericiți.”

„Starea Republicii Moldova este în suspans la multe niveluri”, este de părere Valentina. „Dacă vorbim despre gen, acest capitol este între modernism și tradiționalism. Pe de o parte, înțelegem că vrem egalitate, echitate, vrem ca femeile să se poată realiza, dar în același timp încă ne împiedicăm de clișee și punem pe umerii femeii toate responsabilitățile casnice.”

„Tânăra generație este fericită, pentru că are multe oportunități. Tinerii însă trebuie să se educe în mod independent, fără a pune în capul cuiva anumite responsabilități, să dezvolte elementul de comunicare, de parteneriat și ajutor reciproc, să investească într-o relație dragoste, toleranță, empatie, dedicație.”

∗∗∗

Acest material este publicat în cadrul Programului ONU „Femeile în politică”, implementat de Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în parteneriat cu Fundația Est-Europeană și Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, finanțat de Guvernul Suediei. Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Programului.