(foto) Podul care intră în tunel sau tunelul care se urcă pe pod și leagă Danemarca de Suedia

Ce este Oresund bridge

De fapt, este un pod care pleacă din Suedia până la insula Peberholm, de unde se continuă cu un tunel, Drogden Tunnel, până în Danemarca. Fiecare dintre aceste trei secţiuni reprezintă o realizare tehnică deosebită. Podul propriu-zis, susţinut de cabluri, cu cei 7.845 de metri lungime, este unul dintre cele mai mari construcţii de acest gen din lume, cu cea mai mare deschidere (490 de metri) între două picioare care cântăreşte 82.000 de tone pe metru. Deşi traficul naval în zonă se desfăşoară pe partea tunelului, cel mai înalt stâlp are 204 metri. La partea superioară se află o şosea pe patru benzi, pe sub care trece o cale ferată dublă, înălţimea medie a podului fiind de 57 de metri.

Pe Insula Peberholm are loc trecerea de la pod la tunel. Peberholm este o insulă artificială, construită special în acest scop, lungă de peste doi km şi lată de câteva sute de metri, nepopulată, care aparţine Danemarcei. Drogden Tunnel pleacă de la mijlocul insulei şi, după ce străbate 3.510 metri pe sub mare, se mai continuă cu două tuneluri de 270 de metri pe uscat. Raţiunea pentru care nu s-a construit în loc de acest tunel un alt pod este că ar fi fost prea aproape de Aeroportul Copenhaga.

Cum a luat naștere

În 1991, guvernele celor două ţări au semnat acordul pentru construirea acestui gigantic proiect. Construcţia propriu-zisă a început în 1995. Ultima secţiune s-a terminat la 14 august 1999, când prinţul Frederik al Danemarcei s-a întâlnit cu prinţesa Victoria a Suediei undeva la mijloc pentru a celebra finalizarea lucrării.

Inaugurarea oficială a avut loc la 1 iulie 2000 şi a fost prezidată de regele Carl Gustaf al XVI-lea al Suediei şi de regina Margareta a II-a a Danemarcei, a doua zi podul fiind deschis pentru trafic. Înainte de aceasta, la 12 iunie, avusese loc un semimaraton cu participarea a 79.871 de atleţi. Podul a fost dat în folosinţă cu trei luni în avans.

Câte ceva despre trafic

Deşi iniţial traficul de călători nu a fost cel la care se aşteptau constructorii, cu timpul, situaţia s-a ameliorat. Dat fiind preţul mai scăzut la locuinţe în partea suedeză, la ora actuală sunt foarte mulţi danezi care fac naveta între casa din Suedia şi locul de muncă din Danemarca.

Pe şosea, podul este tranzitat de aproximativ șase milioane de maşini pe an (15 milioane de pasageri), iar pe cele două căi ferate călătoresc peste 9,6 milioane de oameni. Costul unei traversări este de 36 de euro de maşină, pentru 10 traversări se face un discount de 30%, iar pentru „navetişti” se ajunge până la 75%. Plata pentru pod se face pe partea suedeză şi poate fi folosită moneda ambelor ţări.

Singura problemă a fost la calea ferată datorită sistemelor diferite de semnalizare şi alimentare (suedezii folosesc 15kV, iar danezii 25kV). Comutarea între cele două sisteme se face pe Insula Peberholm. Frecvenţa trenurilor este de unul la 20 de minute ziua şi de unul pe oră în timpul nopţii.

Încă de la început au existat discuţii asupra numelui pe care să-l poarte această structură complexă. Compania care o exploatează a ales un compromis între denumirea suedeză şi cea daneză a podului, un melanj stabilit între cele două grafii. Acest compromis se doreşte să simbolizeze identitatea culturală comună a zonei, oamenii devenind „cetăţeni ai Oresund” odată cu darea în folosinţă a podului. Întrucât este vorba despre un pod şi un tunel, tehnic vorbind mai corect este să se vorbească despre „conexiunea Oresund” decât despre „podul Oresund”, lucru acceptat de ambele părţi. Această zonă este un exemplu des utilizat a ceea ce este denumit „spaţiu de complementaritate” între cele două țări.

Cât a costat

Costul acestei complexe căi de legătură Oresund (pod plus tunel, incluzând şi Insula artificială Peberholm), fiind incluse atât legăturile autostrăzii, cât şi ale căilor ferate pe uscat, au fost calculate ca fiind de aproximativ 30 de miliarde de coroane daneze la nivelul anului 2000. S-a estimat că amortizarea acestora se va face undeva la nivelul anului 2035. În plus, Suedia este pe punctul de a mai cheltui aproximativ 9,45 de miliarde de coroane suedeze până în 2012, pentru o nouă legătură pe calea ferată între oraşul Malmö şi terminalul podului.