(foto) Acoustic Night – povestea unui proiect creat cu 0 lei buget de către un tânăr din Mereni

Acoustic Night, care era inițial denumit românește Serile chitarei, este un eveniment cultural-artistic care se desfășoară într-o localitate din Anenii Noi odată la două-trei săptămâni începând cu luna februarie a acestui an. Deja de mai bine de jumătate de an, organizatorii (grupul de inițiativă local Tinerii din Mereni) adună la fiecare ediție în jur de 200-300 de spectatori, atrăgând în același timp participanți în calitate de „tineri artiști”.

Coordonatorul proiectului – Vlad Bunu, care deși nu a atins vârsta de 18 ani, a reușit să demonstreze că totul este posibil dacă se depune efort și pasiune în ceea ce faci, indiferent de vârsta pe care o ai și țara în care trăiești.

Idee născută din monotonia concertelor de azi.

Așa se face că, „asistând” la diferite concerte culturale, i s-a născut o idee care mai târziu a fost pusă în practică și care a schimbat conceptul de concert în Mereni.

„Ideea mi-a venit în vara anului 2014, după ce am asistat la două evenimente culturale, și anume: un concert în Casa de Cultură și o „întâlnire” cu chitarele la rug. Atunci am înțeles că implementarea unui nou concept de concerte ar fi o idee bună, dat fiind faptul că majoritatea celor de acum sunt prea monotone, iar pentru tineri mai că nici nu sunt interesante”.

Ceea ce a făcut Vlad a fost să combine ușor elementele unui concert în spațiu închis cu „întâlnirea chitarelor la un rug”.

„Crearea unui concert de chitări mobil, care să aibă loc nu numai în spații închise, dar și în spații verzi, unde sunetul de chitară în contopire cu rugul să creeze o atmosferă inedită”, asta și-a pus în plan tânărul.

Un început de proiect în plină iarnă.

Cu toate acestea, pentru că era sfârșit de vară și se pregătea de avansarea în clasa XI-a la liceu, era nevoit să-și dedice cea mai mare parte din timp studiilor. Din acest motiv, a trebuit să renunțe temporar la idee și să se axeze pe învățământ.

A revenit însă la aceasta în luna februarie, dar nu se putea gândi atunci la un concert în aer liber, așa că a zis să-și încerce norocul cu un eveniment nu prea însemnat, pe care să-l lanseze într-o sală mică a Casei de Cultură.

„Primul concert a avut loc iarna și, după cum înțelegeți, nici vorbă de rug nu era, motiv pentru care ne așteptam la maxim 60 de spectatori, fiindcă așa zicea evenimentul de pe Facebook și totodată nu am avut parte de o promovare bună prin sat (fiindcă nu fiecare înțelegea ce anume e asta), dar toate așteptările noastre s-au dovedit a fi greșite, fiindcă la primul concert am înregistrat numărul de cel puțin 120 de spectatori, adică dublul celor de pe Facebook.”

Surpriza serii a reprezentat o chitară… una mai puțin obișnuită.

Mai mult decât atât, tinerii artiști care au evoluat pe scenă au avut parte de o surpriză inedită din partea a doi profesori. Aceștia au pregătit din timp un tort sub formă de chitară, fiind un semn de recunoștință față de talentele care au evoluat pe scenă și totodată un simbol al izbândei obținute de Vlad (care este și elevul lor la liceu).

„Era gustos”, este tot ce a comentat tânărul, amintindu-și cu plăcere de acea „seară acustică”.

În cele ce urmează, fără a mai sta mult pe gânduri, tânărul și-a planificat o a doua ediție și în scurt timp a adunat alături de el un grup de tineri talentați apucându-se de repetiții.

După ce a doua ediție a avut loc, proiectul a luat foc, înregistrând un număr din ce în ce mai mare de spectatori. La data de 28 martie a acestui an, când avusese loc a doua ediție, sala era neîncăpătoare.

Pornind de aici, termenul „acoustic” (care derivă din titlul proiectului) a intrat în vocabularul zilnic al sătenilor, aceștia vorbind despre Acoustic Night ca despre o întâmplare importantă.

În sfârșit, despre „concertul la rug” și popularitatea ideii.

Începând cu a treia ediție, Vlad a avut posibilitatea de a-și pune în aplicare ideea inițială, și anume aceea de a organiza un concert sub cerul înstelat, în jurul unui rug.

„Este ediția care a venit cu ceva absolut nou, oferind posibilitatea spectatorilor să-și petreacă timpul într-o atmosferă liberă, sub cerul înstelat”, spune acesta.

Pe lângă acest lucru, Vlad ne mai spune că desfășurarea în aer liber a evenimentului a presupus o experiență frumoasă, care a atras mai multe persoane să participe cu câte cel puțin o piesă.

„Cât ține de participanți, cu timpul, proiectul nostru a devenit destul de popular încât să fie considerat drept o experiență aproape unică. Datorită acestui lucru, suntem contactați de mai multe persoane (inclusiv din localitățile din apropiere) care ar vrea să-și încerce capacitățile, venind la noi la Mereni numai pentru Acoustic.”

Dificultățile cu care s-a confruntat tânărul.

Evident că, în momentul în care ești coordonatorul unui proiect, ai o serie de responsabilități și nu îți este atât de ușor. Dacă pe unii dificultățile îi sperie și se pierd, atunci Vlad a trecut de fiecare dată peste ele cu brio.

Iată câteva dintre ele:

#1. „Agenda concertului e schimbată aproximativ de fiecare dată, fiindcă unele persoane ne anunță cu cinci minute înainte de concert că nu pot veni și atunci trebuie să prelungim programul. Câteodată improvizăm chiar și în timpul concertului, cred că toți au observat asta.”

#2. „Ceea ce ține de locație, am fost nevoiți odată să o schimbăm din cauza a unei posibile ploi. Mai era o singură oră până la concert, iar timpul de afară deja începuseră să se schimbe. Atunci am telefonat o persoană din Chișinău și am întrebat dacă la ei plouă, după ce am auzit răspunsul afirmativ, am luat chitările, aparatajul în mâini și am plecat spre sala mare a Casei de Cultură, adică spre o sală care nu era deloc pregătită pentru acest gen de concerte. Amenajarea a luat 30 de minute, iar spectatorii aflau de schimbul locației de la persoanele care erau pe afară, dar și de pe Facebook.”

Din această cauză se aștepta la pierderea multor spectatori, însă realitatea a jucat după propriile reguli, fiind de partea lui Vlad și înregistrând mai mulți spectatori decât de obicei.

Și totuși, cum de i-a reușit fără un buget?

Dacă vă întrebați cum de a reușit fără a avea un singur leu în buget, atunci Vlad are un răspuns pentru voi și la această întrebare:

„Având un buget de zero lei, începi să gândești altfel, fiindcă având 1 000 de lei, tu deja știi pe ce o să dai banii și cum totul va avea loc. Așa nu-i interesant. Când nu ai un buget, imaginația ta lucrează la 100 %, apare intriga, începi să-ți faci un «network» plin cu persoane care îți pot oferi multe lucruri (cum ar fi suportul tehnic) gratuit – fapt pentru care le mulțumesc administrației Liceului Teoretic „Emil Nicula” din Mereni, reprezentanților Casei de Cultură și Primăriei. Nu mai puțin echipei alături de care am lucrat, și anume următoarelor persoane: Briceac Sandu, Gopaș Sandu, Dabija Dionisie, Grosu Ștefan și Chirița Răzvan.”

Au fost însă și momente în care a trebuit să scoată bani din propriul buzunar, de exemplu:

„De multe ori la repetiții aveam nevoie de apă, mâncare (și asta eu vorbesc serios, fiindcă în ziua concertului noi eram acolo de la 11.00 până la 00.00) așa că uneori cumpăram apă pentru toți, dar de cele mai multe ori, puneam toți bani. S-a mai întâmplat că trebuia să cumpărăm baterii pentru microfoane sau altceva, dar au fost cheltuieli minime (nu depășeau 100 MDL).”

Astfel, cu mici sacrificii financiare, a reușit să mențină pe roate un proiect cultural-artistic, succesul căruia răsună în raionul Anenii Noi și în afara lui.

Planurile de viitor

La momentul de față, proiectul a ajuns la cea de-a șasea ediție și nu se oprește aici. Întrebat cum are de gând să-și pună în aplicare experiența acumulată în coordonarea proiectului, Vlad ne răspunde simplu și sigur pe sine:

„Experiența acumulată și capacitățile dobândite le voi pune în aplicare la coordonarea unui nou proiect. Este vorba despre o organizație care se va ocupa de web design, graphic design și montare video.”

Răzvan Chirița, din Mereni