După ce ieri, 31 august, edilul capitalei, Dorin Chirtoacă, a cerut-o în căsătorie, pe scena din PMAN, pe jurnalista și prezentatoarea știrilor de la ProTV Chișinău, Anișoara Loghin, am decis să aflăm mai multe detalii despre cine e cea care l-a cucerit și l-a făcut să îngenuncheze pe edil în fața a mii de persoane.
S-a născut la 26 decembrie 1989, la Chişinău. A absolvit facultatea de jurnalism la USM, lucrează la ProTV Chişinău. A fost o perioadă prezentatoarea buletinului de ştiri de la ora 22.30, actualmente a celui de la ora 17.00. Tânăra nu a ajuns intâmplător să prezinte principalul buletin de știri de la PRO. În ultimii ani, ea a fost reporter în Parlament și Guvern, de unde a relatat despre cele mai importante evenimente politice, scriu cei de la VIP Magazin.
Nu mă văd în alt domeniu decât televiziunea. Asta am dorit mereu să fac şi spre televiziune am tins. Dar, dacă e totuşi să aleg un alt domeniu de activitate, cred că m-aş descurca de minune într-o agenţie de publicitate sau într-o echipă de PR.
Trebuie să recunosc, realizarea mea este munca. Mă bucur că reuşesc, tânără fiind, să fiu de ceva timp reprezentanta unui post de televiziune important din ţara noastră. Înseamnă că există oameni care au încredere în mine, iar acest fapt îmi dă sentimentul că am realizat ceva.
Jurnalismul mi se trage din sânge, din rădăcini – şi tatăl e din această branşă. Adevărul e că meseria asta îmi oferă de toate – experienţă de viaţă, adrenalină, cunoştinţe şi multe informaţii. Sunt acolo unde se scrie istoria, în mijlocul vieţii, iar microfonul este un detaliu care îmi dă multă forţă şi îndrăzneală să fac ceea ce până acum îmi părea, poate, riscant.
O femeie prezentator TV este mai flexibilă decât un bărbat în aceeaşi postură, zic eu. Reuşeşte să iscodească pe oricine mult mai iscusit decât un bărbat. Bărbaţii, pe sticlă, în schimb, sunt mult mai doriţi, pentru că, cel puţin la noi, sunt foarte puţini.
Televiziunea m-a învăţat să-mi depăşesc temerile şi limitele – cea mai importantă lecţie. Înainte să fac reporterie, mă speriau anumiţi oameni, îmi era frică de multe lucruri. Le-am depăşit cu uşurinţă după ce m-am pomenit în anumite situatii şi am devenit mult mai independentă. Televiziunea mi-a deschis noi porţi, am cunoscut multă lume interesantă şi am învăţat să mă pun în pielea oamenilor. Dezavantajul ar fi, poate, că uneori uiţi că eşti şi tu om, din cauza lipsei de timp şi nu ai posibilitatea să fii, în momente importante, alături de cei dragi.
Mi s-a întipărit în minte puternic ziua în care am venit pentru prima oară la ProTV. Încă pe băncile facultăţii am intrat într-un sediu în care, chiar de la intrare, vedeam zeci de diplome atârnâte ale reporterilor pe care doar la televizor îi văzusem – m-am simţit mică şi rătăcită, iar când am urcat în redacţie, cu ochii concentraţi la computere, munceau de zor cei ale căror nume le admirasem pe pereţi mai devreme. Atunci mi-am dat seama de munca colosală pe care o fac aceşti oameni. Sunt oameni simpli care îşi fac cu dăruire meseria, fără să te marginalizeze pentru lipsa ta de experienţă.
Iniţial, am fost reporter de noapte, pentru că îmbinam astfel munca cu orele la facultate. Accidente, scandaluri, crime, concerte sau discoteci – toate erau ale mele. Ulterior, am trecut în domeniul economic, iar în scurt timp, am devenit reporter responsabil de Guvern. Misiunea care mi-a dat coşmaruri, la propriu, a fost o serie de ştiri despre patru copii şi un bărbat înecaţi într-un sat din r. Teleneşti. Pe un ger de minus 15 grade, am avut nenorocul să văd atâta durere. Erau patru copii morţi, le-am văzut şi chipurile. Am fost acolo timp de trei zile, iar cel mai neplăcut este să vii cu întrebări peste oamenii amuţiţi de durere. Timp de câteva nopţi, îmi tot apăreau în imagini aceste scene, dar, asta e, riscul meseriei.
Este cel în care activez de mai bine de un an. Politicul, sau mai bine zis, actorii de pe scena politică. Munca în acest domeniu este diferită. Uneori sunt furtuni şi accidente mai mari în politică, iar pe astea le tratezi altfel. Poate că am încetat să mai alerg la fel de mult, dar am început să depun mult mai mult efort intelectual. Între scenarii, replici, scandaluri şi declaraţii incendiare – acolo mă simt ca peştele în apă.
Bărbaţii sunt mai sinceri şi mai simpli decât femeile. La şcoală am avut mai mulţi prieteni de sex masculin. Acum, s-au împrăştiat, aşa că am rămas mai mult cu femei în jurul meu, dar nişte femei puternice ca bărbaţii.
Fiecare dintre noi are momente când vrea să renunţe la tot şi să o ia de la capăt. Eu nu fac excepţie. Păţesc asta, de obicei, la sfârşitul iernii, când parcă ceva mă apasă. Însă îmi trece şi îmi dau seama că nu sunt o adeptă a schimbărilor, îmi place să construiesc lucruri şi să le păstrez.
Deşi e greu de crezut după faţa mea rigidă, sunt foarte emotivă, plâng extrem de repede. Recunosc şi că nu mă pot certa, pentru că îmi dau lacrimile foarte repede.
O femeie de succes este femeia care reuşeşte să facă o carieră, dar să nu lase pe plan secund familia. Să le găseşti îmbinarea perfectă e foarte dificil, pentru că, de regulă, atunci când munceşti mult, timpul devine un lux.
Am avut modele la diferite etape ale vieţii mele, pentru ca mai apoi să-mi dau seama că nu erau modele, ci doar simpatii. Dintre prezentatoarele de ştiri, îmi place Andreea Esca, pentru felul în care reuşeşte să-ţi „vândă” ştirea. Totuşi, dacă încerci să imiţi pe cineva, rişti să devii ridicol.
Părinţii mei mi-au demonstrat că dragostea durează cel puţin 27 de ani.
În ultima perioadă, viaţa m-a învăţat că toţi oamenii care păşesc în viaţa ta la un moment dat vin cu un motiv. Care este menirea fiecăruia descoperim cu timpul şi vine vremea când înţelegem exact de ce a apărut în viaţa noastră un om.