Deseori vezi cum „internauții” și „formatorii de opinie” se plâng de arhitectura orașului Chișinău. În special, mărul discordiei sunt clădirile socialiste. Ele sunt masive, gri, urâcioase, amintirea unui trecut istoric rușinos pentru unii, glorios pentru alții.
Din fericire există o asociație care le valorează și condamnă felul în care acestea sunt tratate. Ei sunt printre puținii care accentuează calitățile lor arhitecturale și asta este cel mai important. Haideți să-i cunoaștem pe cei de la B.A.C.U. (Bureau for Art and Urban Research) și să aflăm cum pot fi revitalizate construcțiile socialiste în țesutul urban.
#1. Sunteți tineri, în sens că ați apărut chiar anul acesta. Care a fost motivația voastră de a începe B.A.C.U.? De ce vă ocupați de clădirile și monumentele care „nu plac” nimănui?
B.A.C.U.: Asociația a apărut în acest an (n.r. 2014), B.A.C.U. însă, ca și echipă s-a constituit încă din martie 2012, în cadrul unui proiect mai amplu de revitalizare a centrului istoric al orașului Chișinău, cercetarea viza câteva perioade în care a prins contur orașul: Imperiul Rus, Regatul României și perioada Socialistă, care s-a bifurcat ulterior în Realismul Socialist și Modernismul Socialist. Inițiativa Modernismul Socialist are ca scop principal revitalizarea/conservarea/clasarea clădirilor și contextului urban din Europa de Est.
#2. Iar acum, haideți să ne dați și câteva detalii despre întreaga echipă. Sunteți cinci și ceva la număr? Cu ce vă ocupați? Este B.A.C.U. munca voastră cea de toate zilele sau este o pasiune luată mai în serios?
B.A.C.U.: Echipa este formată din arhitecți reprezentanți activi în domeniul conservării patrimoniului construit, artiști vizuali, curatori, teoreticieni și cercetători din Moldova și România, cu experiență extinsă în aceste domenii, dar și experți în conservare, ce desfășoară activități de cercetare/conservare a patrimoniului mobil și imobil.
#3. Care este valoarea arhitecturală a stilului „modernism socialist” și cum a influențat aceasta istoria țărilor noastre?
B.A.C.U.: Arhitectura perioadei socialiste, mai exact tendințele moderniste din acea perioadă, ca și concept, sunt tot mai des vehiculate în ultima vreme în diverse contexte de specialitate, în cazul nostru proiectul „Modernismul Socialist” este o platformă de cercetare lansată de echipa B.A.C.U. și vizează acele tendințe moderniste din Europa de Est, ce sunt insuficient explorate într-un context mai larg al arhitecturii mondiale.
În acelaşi timp, pe plan local, acest fenomen (sau tip de arhitectură) este ignorat nu doar de breaslă (arhitecţi, urbanişti, cercetători etc.), dar şi de autorităţile publice. Aceste tendințe au cuprins zona fostului bloc socialist (România, R. Moldova, Polonia, Ungaria, Serbia, Croația, Macedonia, etc.) cu elemente reprezentative pentru a înţelege modernismul socialist, aşa cum a prins contur în aceste țări și într-un context mai larg al Europei de Est. Modernismul în arhitectură s-a afirmat în societăţile capitaliste din Europa de Vest, urmând o serie de principii esenţiale – „forma urmează funcţia”, (utilizarea materialelor produse în serie, adoptarea esteticii industriale, simplitatea şi claritatea formelor, eliminarea detaliilor inutile, etc.), în timp ce în contextul ţărilor socialiste, tendinţele moderniste s-au manifestat datorită influenţelor în sfera profesioniştilor, ce au penetrat dincolo de frontierele şi limitele impuse de sistemul ideologic. Scopul nostru este revitalizarea, nu doar sub aspect simbolic, a elementelor constitutive ale ţesutului urban, specifice acestei perioade: bulevarde, clădiri cu destinaţii publice, complexe locative, monumente, etc., ci și în contextul social și cultural.
#4. În interviul pentru Vice descrieți foarte bine situația din Chișinău și cum stăm noi la capitolul monumente și clădiri. Vă ajută cineva cu informația de aici sau ați fost într-o vizită de cercetare? Ce lucruri interesante ați descoperit?
B.A.C.U.: Situația deplorabilă în care se află patrimoniul construit din Chișinău ne este bine cunoscută, câțiva dintre membrii asociației sunt originari din Moldova, de fapt starea de degradare a multor clădiri importante din diferite perioade istorice a capitalei, a fost un impuls pentru crearea organizației și chiar a unor proiecte.
#5. Ați ales un număr anumit de țări în care să activați: România, Republica Moldova, Polonia, Ungaria, Serbia, etc. Sunt careva proiecte concrete pe care le planificați să le realizați la noi? Cum se pot implica entuziaștii pe care îi avem?
B.A.C.U.: În Chișinău există un număr de clădiri importante (Hotelul Național fost „Intourist”, Circul de Stat, hotelul Cosmos, etc.) care reprezintă orașul și exprimă aspirațiile arhitecților din perioada socialistă, mai exact din anii ‘60-’80. Starea în care se află aceste edificii lasă de dorit. Prin inițiativele noastre se vrea disciplinarea stilistică, arhitectonică și implicarea, în acest proces, atât a autorităților locale, cât și a societății civile, astfel încât, să conștientizeze valoarea arhitecturală a edificiilor, planificarea urbană și a țesuturilor social și cultural care încă există (câteva insule în zona veche a orașului).
Dacă privim situația economică și politică din prezent, riscul ca aceste clădiri și zone urbane să dispară este destul de mare, unele dintre ele fiind în proces de demolare neautorizată/forțată sau de reabilitare. Aceste acțiuni de reabilitare sunt, din păcate, necorespunzătoare, deoarece clădirile, fie sunt împânzite de construcții parazitare, fie se folosesc materiale care le schimbă aspectul și le distruge caracterul. De asemenea, dorim să oprim înlocuirea patrimoniului construit în alte perioade istorice, cu pseudo-arhitectura care este prezentă peste tot în Chișinău și care începe să ia amploare. În acest context, se impune schimbarea legislației privind protejarea patrimoniului construit în perioada socialistă, care nu funcționează, cel puțin în Moldova.
În situația dată, ne preocupă elaborarea unui proiect legislativ pentru păstrarea acestei arhitecturi și a atmosferei specifice, proiect care va viza conservarea patrimoniului construit, stabilirea unor direcții de revitalizare și, în final, realizarea și implementarea unor proiecte de conservare a edificiilor care sunt într-o stare avansată de degradare.
#6. Dupa părerea voastră, cine se face vinovat de situația în care au ajuns aceste monumente, fie la voi sau la noi?
B.A.C.U.: După părerea noastră, de această stare de lucruri se fac vinovate autoritățile locale ce promovează politicile neo-liberale, care de-a lungul a două decenii au neglijat patrimoniul construit, iar în prezent, o serie de clădiri de importantă valoare arhitecturală din perioada socialistă, nu se regăsesc în registrul monumentelor istorice și se află într-o stare avansată de degradare.
În același timp, există resentimente în cadrul societății, referitoare la arhitectura acestei perioade, din cauza politicilor implementate de autorități în perioada socialistă și putem spune că, de multe ori, nu sunt percepute pentru ceea ce reprezintă ca obiecte sau ansambluri, ci sunt privite doar ca rezultatul unor politici defectuoase.
#7. Lucrați acum la vreo clădire/proiect anume?
B.A.C.U.: În prezent lucrăm la propuneri de revitalizare pentru câteva cartiere construite în perioada modernismului socialist din orașe/municipii ale României, având ca scop eliminarea construcțiilor parazitare, interzicerea închiderii balcoanelor, oprirea reabilitărilor necorespunzătoare, eliminarea publicității agresive de pe fațadele edificiilor și, în final, clasarea și listarea cartierelor, clădirilor, complexelor recreative, parcurilor ș.a.m.d.
