Un tânăr din Ungheni ne povestește cum e să studiezi mecatronica la o universitate din Germania

Despre studiile sale în Germania ne va relata Ianuș Vatamanița, care este student la Mecatronică, anul III, la Universitatea Tehnică de Științe Aplicate Würzburg-Schweinfurt (Technische Hochschule Würzburg-Schweinfurt) din orașul Schweinfurt, Germania.

Și-a început studiile la Universitatea de Științe Aplicate „Würzburg-Schweinfurt – FHWS”, dar pe 1 ianuarie 2023, instituția a obținut statut de universitate tehnică, devenind astfel THWS. Instituția este împărțită în mai multe campusuri situate în două orășele apropiate: Würzburg (cu o populație de 127 000 de locuitori) și, respectiv, Schweinfurt (cu o populație de 54 000 de locuitori). Este o universitate publică, de aceea programele de studiu nu necesită taxe de școlarizare.

De ce a ales studiile peste hotare

„Am ales să-mi fac studiile în străinătate din motiv că sistemul educațional din Republica Moldova este la moment mai slab și mai puțin recunoscut de către alte țări, acest aspect fiind crucial în alegerea mea. Mai mult decât atât, studiile în străinătate îți pot oferi o experiență unică și interesantă din punct de vedere cultural și lingvistic, iar eu, fiind o persoană care nu a călătorit prea mult în viața sa, am fost foarte entuziasmat de această idee”, ne relatează Ianuș.

Ianuș ne-a povestit că, inițial, nici nu a plănuit să depună actele la vreo universitate din Germania. În schimb, a depus actele la câteva universități din Țările de Jos, unde a și fost acceptat. Ulterior, a întâmpinat probleme cu obținerea vizei din cauza pandemiei, așa că a fost nevoit să-și schimbe universitatea. Așa s-a întâmplat că tocmai în acel moment era perioada de admitere pentru studenții străini în Germania.

„Motivul pentru care încercam să evit Germania până în ultimul moment era cerința obligatorie [în majoritatea programelor pentru studenți străini] de a învăța limba germană [nivelul A2] până la sfârșitul semestrului II. La urma urmei, această cerință s-a dovedit mai puțin «înspăimântătoare» decât părea la început”, recunoaște tânărul. 

Perioada de admitere

În primul rând, Ianuș a avut nevoie de un certificat internațional de limbă engleză – TOEFL sau IELTS.

„Majoritatea programelor ce implică științe naturale necesită nivelul intermediar-superior B2. Am mai avut nevoie de o foaie matricolă, care ar include toate notele mele medii din ultimii trei ani de liceu și, desigur, de diploma de bacalaureat. De asemenea, a mai fost nevoie de CV, de scrisoare de intenție, de scrisori de recomandare și de acte de identitate”, explică studentul.

Tânărul a depus actele pentru mai multe domenii și universități, iar într-un final, a făcut alegerea pentru mecatronică.

„Am depus la aproximativ cinci programe în următoarele domenii: mecatronică, fizică, robotică. Până la sfârșitul lui august, am primit răspuns de la toate universitățile respective și deja venise rândul meu să-mi fac alegerea. Programul de robotică, de la aceeași universitate la care studiez acum, avea ca cerință un examen de admitere în format fizic, dar pe atunci era cam problematic, din cauza pandemiei, să zbori într-o alta țară doar pentru ca să scrii un examen de admitere. Într-un final, am ales mecatronica”, ne povestește Ianuș.

Despre inginerie și procesul de studiere

Tânărul ne-a povestit că este interesat de științele naturale, mai cu seamă de fizică, iar atunci când s-a gândit la domeniul de studiu, a înțeles că și-ar dori să aleagă ceva mai practic.

„Programul de mecatronică cuprinde în sine o multitudine de domenii precum: inginerie electrică, inginerie mecanică, programare și robotică. În semestrul V, fiecare student își alege cursuri elective de specializare. Sunt foarte multe lucrări de laborator pe parcursul studiilor, un semestru practic și multe oportunități de a participa în diferite proiecte.”

Ianuș ne spune că studiile nu sunt atât de dificile cât intense, iar dacă frecventezi în mod regulat orele, atunci sunt chiar destul de accesibile.

Perioada de adaptare și opinia despre colegi și profesori

Prima perioadă a fost mai ciudată, întrucât lecțiile erau exclusiv online, dar lucrurile au devenit mult mai clare după ce au început lecțiile fizice.

„E greu de spus cum a trecut perioada mea de adaptare, deoarece primul an și jumătate decurgea exclusiv online. Ieșeam din casă doar pentru ca să scriu examenele, o mare parte dintre ele tot fiind online, dar imediat ce au început studiile în format fizic, mi-am găsit mulți prieteni din toate colțurile lumii, inclusiv vorbitori de limbă rusă și inclusiv din Moldova”, ne spune studentul.

Despre profesori, tânărul ne spune că aceștia sunt de diferite feluri, la fel ca în cazul colegilor.

„Profesorii, ca în orice altă parte probabil, sunt atât buni, cât și mai puțin buni. Majoritatea sunt foarte grijulii, vorbesc engleza fluent și sunt specialiști în domeniile pe care le predau. Cu unul dintre ei chiar m-am împrietenit. În ceea ce privește colegii, ei sunt diferiți, unii mai leneși, alții mai dornici să învețe ceva nou, dar fiecare dintre ei e unic și interesant în felul său.”

Deosebirile dintre sistemul educațional din Moldova și din Germania

Ianuș ne spune că în Germania nimeni nu o să te „țină de mână” și că trebuie să fii foarte independent în ceea ce privește organizarea studiilor proprii.

„Nu este temă pentru acasă sau prezență obligatorie, nimeni nu își bate capul dacă te prezinți la cursuri sau nu, contează doar rezultatele tale la examene, care determină complet nota ta finală. Singurele «teme pentru acasă» gradate sunt raporturile de la lucrările de laborator, care mai apoi se adună într-o medie. Mai mult decât atât, relația profesor-elev este mai «strictă». Profesorul vine, își face treaba, răspunde la întrebări dacă e cazul și apoi pleacă. Rareori vreun profesor te știe pe nume sau îți pune vreo întrebare personal.”

La universitatea unde își face studiile Ianuș, pentru fiecare examen sunt câte trei încercări, care au loc în semestre diferite.

„Dacă ai picat a treia încercare la vreun examen, ești exmatriculat fără excepții. Prima încercare poate fi luată în conformitate cu datele-limită specificate în regulamentul de examinare, dar în multe cazuri nu este obligatoriu să scrii un examen exact în semestrul subiectului. Deci, dacă, de exemplu, am un curs în semestrul III, pot să scriu examenul tocmai în semestrul V sau chiar VI. Sunt multe nuanțe și excepții pe care trebuie să le iei în considerare, iar mulți studenți pot fi zăpăciți de acest sistem. Totuși, acesta oferă o flexibilitate maximă în plănuirea studiilor proprii, deși ești sfătuit să faci totul la timp, pentru ca mai apoi să nu te trezești cu 15 restanțe. Am întâlnit și așa oameni.”

Un alt aspect important, pe care îl menționează tânărul, este posibilitatea de a-ți prelungi studiile. „Astfel, deși lungimea unui program de studiu poate fi specificată ca fiind șapte semestre (trei-cinci ani), fiecare poate să prelungească această perioadă absolvind facultatea în semestrul IX sau chiar XI.”

Sfaturi pentru elevii ce doresc să-și facă studiile peste hotare 

Ianuș le recomandă tinerilor să învețe limba engleză, dar și germană dacă plănuiesc să studieze în Germania și să pună accent pe obiectele pe care plănuiesc să se specializeze.

De asemenea, le recomandă să obțină cetățenie română cât mai curând posibil, căci aceasta îi vă scuti de o mulțime de probleme în ceea ce privește viza.

Studentul mai recomandă ca să se decidă din timp unde și ce doresc să studieze, pentru că perioada de depunere a actelor la multe universități din străinătate începe și se termină mult mai devreme decât în Moldova sau România.

„În cele din urmă, îi încurajez pe tineri să nu ezite!”

Autoare: Xenia Luca