„Lăsați tinerii să-și facă filmul, să-și realizeze ideile.” Anastasia Organ, despre stagiul la #diez și proiectul Artă-mă

Anastasia a făcut stagiul în cadrul portalului de știri pentru tineri diez.md. Tânăra recunoaște că a aflat de la un prieten despre concurs, iar câștigul și experiența unui stagiu în cadrul unei instituții media îi surâdea mult. Studenta a avut anterior câteva experiențe în scriere, respectiv nu a ezitat să depună dosarul. „Am scris pentru Saks Magazine când încă eram la liceu. Fiind pasionată de artă și interviuri, redactorii m-au ajutat mult și mi-au dat o direcție, m-au ajutat să identific persoanele potrivite. Astfel, a început prima mea experiență în presă. Ulterior, am început să scriu pentru CultArt, o revistă online din România, acolo am plecat din propria inițiativă. Mi-a fost oferită libertatea să scriu despre ce îmi place, eu am mers, în continuare, pe drumul de a face interviuri cu muzicieni, căci și eu cânt și scriu, și îmi era interesant să văd ce fac oamenii din breaslă.”

Anastasia a mai menționat faptul că asemenea proiecte, cum e Moldova Brain Gain, lansat de #diez și de Oficiul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău, sunt foarte importante și se bucură mult de inițiative care au drept scop implicarea celor plecați de acasă.

„Proiect despre sexualitate, vulnerabilitate și artă”

Când a venit la #diez, Anastasia trebuia să facă alegerea între activitatea pe partea comercială și cea creativă. Cu siguranță, decizia tinerei nu a fost o surpriză, studenta a ales să înceapă un proiect video care să reflecte lumea interioară a artiștilor și artistelor din Moldova. „Mi s-a dat frâu liber imaginației, am fost lăsată să aleg ce aș vrea să fac. Am pregătit câteva idei. Într-un final, a fost aleasă ideea cu sexualitatea, vulnerabilitatea și arta. Mereu am avut în interiorul meu un impuls de a discuta teme sensibile, poate chiar zgomotoase, care să provoace ulterior discuții.”

În cadrul proiectului, studenta a stabilit să vorbească cu cinci artiști și artiste din diferite domenii despre sexualitatea și vulnerabilitatea existente în creațiile lor: poezie, muzică, fotografie, design sau performance. „După înregistrarea interviurilor, trebuia să gândesc un scenariu, evident să lucrez cu Constantin (redactorul-șef pe video) la montat, editat și subtitrat, ceea ce a fost nou pentru mine. Am ales să stau în spatele camerei, deoarece am vrut ca omul să se focalizeze pe invitat(ă), asta mi s-a părut cel mai important, să prinzi toate mimicile, limbajul corporal, asta a fost fain.”

Una dintre cele mai importante provocări cu care s-a confruntat tânăra a fost cea legată de structură. „Mereu în cap îmi roiesc multe idei faine sau mai puțin faine, problema e că acestea trebuie structurate. Mereu îmi creez filme despre cum vreau lucrurile să fie, dar mă lovesc de realitatea care mă face să simt necesitatea de a mă încadra în anumite tipare, fiindcă, până la urmă, nu pot avea sută la sută libertatea pe care o aștept. Cred că asta m-a învățat internshipul – structura și cum să transform creativitatea într-un produs final concis, ceva care e împachetat frumos. Totodată, în echipă mi-a plăcut mult deschiderea tuturor, ajutorul, când îl ceri, îl primești practic instant.”

„Acest interviu m-a lăsat cu capul în nori”

Anastasia a interacționat cu mai mulți (multe) artiști și artiste din țară. Tânăra remarcă faptul că nu a primit refuzuri de colaborare și toate persoanele erau receptive să discute despre subiectele mai sensibile în societate. „Am avut un singur caz când artistul era mai distant la început și mi-a cerut să ne cunoaștem înainte de interviu. A fost o surpriză plăcută, deoarece conștientizez că oamenii sunt gata să se deschidă, dar vor să știe cui, pentru ce, ce-o să facă jurnalistul sau jurnalista cu informația pe care o spun, artiștii sunt mai sensibili la aceste capitole.”

Unul dintre interviurile care i-au dat mult de gândit Anastasiei a fost cel cu designerul vestimentar Piotr Alii. „M-a marcat mult interviul cu Piotr Alii, libertatea asta de a fi el însuși, am impresia că el nu își pune măști, iar dacă și le pune, și le asumă. Libertatea de a spune ceea ce crede, ceea ce gândește, eu sunt un om care gândește de 40 de ori fraza înainte să o scoată pe gură, mi se tot zicea să nu gândesc atâta și să spun, de la el am învățat să spun lucrurile așa cum sunt, chiar dacă pot fi incomode sau în pofida faptului că cineva ar putea să râdă. Acest interviu m-a lăsat cu capul în nori, eu simțeam nevoia să stau în liniște și să procesez toată discuția. Parcă m-a ridicat pe un nor și m-a dus în altă dimensiune.”

„Cu fiecare editat, ascultat și replay îți dai seama cât trebuie să taci”

Cele mai plăcute momente sunt atunci când realitatea depășește așteptările, așa s-a întâmplat și în cazul Anastasiei. „Mă așteptam să nu am atâta libertate încât să îmi pot crea un proiect propriu, eu îmi imaginam că voi scrie sau că voi intervieva oameni pe anumite teme care să-mi fie apropiate. Totodată, mă așteptam să am un orar rigid, să fie deja selectate subiectele despre care să scriu, totul să fie pregătit înainte ca eu să vin, fără a fi discutat cu mine anterior. Dar a fost foarte fain că am avut libertatea de a veni cu ideile proprii, de a le integra în schema redacției și de a-mi găsi un locșor în tot ce înseamnă #diez.”

Anastasia cu drag își amintește de acele ore petrecute în teren în timpul interviurilor. „Mi-au plăcut mult momentele când eram față în față cu intervievații (intervievatele) și mă lăsam absorbită de discuție. Niciun interviu nu a mers după structura pe care mi-am planificat-o, în capul meu apăreau întrebări care mi se păreau importante și la care voiam să aud răspuns. Spontaneitatea în timpul interviului e ceva magic.”

Tânăra relatează că a reușit să învețe, în cele șase săptămâni de stagiu, mai multe lucruri utile. „Am început să mă obișnuiesc, după primul interviu, cum să vorbesc, cum să nu întrerup omul care vorbește, fiindcă la editare devine foarte dificil. Cu fiecare editat, ascultat și replay îți dai seama cât trebuie să taci, cât spațiu să dai omului până el se gândește, răspunde.”

„Dacă nu faci ceea ce îți trezește focul interior, rămâi cu un gol”

Studenta întotdeauna a vrut să se întoarcă acasă și să aplice aici ideile pe care le-a învățat sau experiențele prin care a trecut în Europa. „Mereu am vrut să particip la mișcările care se produc la noi în societate, la modul de a gândi al tinerilor, de a acționa, îmi pare prea ambițios să spun că vreau să schimb lucrurile, vreau să particip la schimbări. Eu, din anul I, mi-am dat seama că vreau să revin, deși anterior foarte mult voiam să plec din țară.”

Cu toate acestea, din cauza schimbărilor care se petrec la nivel internațional, și nu doar, Anastasia menționează că viitorul, deocamdată, este imprevizibil, la fel e și întoarcerea ei acasă. „Nu știu exact dacă mă voi întoarce, lucrurile se schimbă, COVID-ul mi-a dat lumea peste cap, trebuie să mă gândesc bine dacă mă întorc. Nu sunt sută la sută sigură că mă întorc, eram, iar acum nu mai sunt. Depinde și de unele experiențe personale.”

Indiferent de decizia pe care Anastasia o va lua până la urmă, în raport cu întoarcerea, tânăra e sigură că domeniul în care vrea să activeze și cel în care se regăsește în totalitate este cel creativ. „Visul meu întotdeauna a fost să fiu eu artista, dar iarăși, artist e un cuvânt cu mult bagaj și greutate, mereu am vrut să comunic prin artă, dar acesta e un drum foarte dificil și trebuie să fii foarte perseverent(ă) și sigur(ă) pe tine. Eu încă plutesc, nu știu sigur ce voi face, dar mă văd într-un domeniu creativ. Dacă nu faci ceea ce îți trezește focul interior, rămâi cu un gol, cu o frustrare continuă.”

 „Lăsați tinerii să-și facă filmul, să-și realizeze ideile”

Mediul profesional de activitate este foarte important atunci când se ia o decizie în raportul cu viitorul job. „Oricât de nonartistic ar suna, unul dintre punctele cele mai importante ar fi stabilitatea financiară, pentru că, da, banii nu cumpără fericirea, dar și eu realizez, odată cu vârsta, că e pur și simplu o nevoie. Nu e ok să ajungi la momentul în care să explici unui angajator că ai nevoie de mărire de salariu, fiindcă vrei să mănânci. Sunt unele chestii care trebuie să se dezvolte, cum ar fi cultura organizației, cultura angajatorului, să-și schimbe și oamenii un pic viziunea, căci dacă persoana e tânără nu înseamnă că trebuie să vină și să lucreze gratuit sau să tragă de trei ori mai mult decât e plătită. Mi-ar mai plăcea ca oamenii să fie mai deschiși către ideile tinerilor și tinerelor dacă vor ca aceștia (acestea) să se întoarcă acasă. Lăsați tinerii să-și facă filmul, să-și realizeze ideile.”

Comunicarea este cheia în orice tip de relație, prin urmare, Anastasia ne spune despre necesitatea unei comunicări eficiente pentru o conlucrare de calitate între angajați și angajatori. „În momentul în care omul își ține frustrarea și nu și-o comunică, prăpastia asta se tot lărgește, mai întâi la nivel de om-om, apoi deja la nivel de angajați și angajatori. Oamenii ajung să nu mai meargă într-o direcție, deși sunt într-o echipă și au un scop comun. Comunicarea e cheia în a merge pe același drum, să îți expui ideile, să fii ascultat(ă) – tot contează foarte mult, contează și angajatorul să fie educat emoțional, să fie un lider bun, să fie sensibil la momentele în care angajații au nevoie de ajutor, iar angajaților să nu le fie rușine să vină să-l ceară. Trebuie să fie creat un spațiu sigur emoțional și de comunicare.”

Moldova Brain Gain este o campanie educațională lansată de #diez și de Oficiul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău. În cadrul acesteia, aflați istoriile mai multor tineri și tinere care își fac studiile în universitățile neerlandeze, ce i-a învățat această experiență, cum se vede și se simte Moldova de la distanță, dar și cum și-ar dori să fie viitorul lor profesional acasă, astfel încât să le fie recompensat efortul studiilor peste hotare.

De asemenea, în cadrul campaniei, am lansat și un concurs de internshipuri pentru studenți și studente, dar și pentru absolvenți (absolvente) ai (ale) universităților din Regatul Țărilor de Jos. În cadrul concursului au fost selectate patru tinere, care au făcut un stagiu plătit în Moldova, iar istoriile și experiențele studentelor acasă le vom publica într-o serie de interviuri. 

Prin campania Moldova Brain Gain, #diez și Oficiul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău își doresc să reconecteze studenții și studentele care-și fac studiile în universitățile neerlandeze cu potențialul și oportunitățile de acasă, încurajându-i/încurajându-le astfel să revină după studii pentru a implementa bunele practici învățate peste hotare, contribuind astfel la schimbări pozitive acasă.

N.B.: începând cu anul 2020, țara pe care obișnuiam să o numim Olanda și-a schimbat oficial numele pentru toate limbile. Denumirea oficială în limba română este Regatul Țărilor de Jos, iar Olanda reprezintă doar una dintre cele 12 provincii ale regatului. Limba oficială în Țările de Jos se numește neerlandeză, la fel și populația băștinașă.