Povestea vinăriei ATU începe în anul 2016, atunci când soții Victor Vutcărău și Vlada Balica au decis să producă un vin pentru familia lor. La final s-au ales cu o cantitate mai mare de vin decât ar fi putut consuma ei ca familie. Acesta a fost momentul în care soții au decis că a venit timpul să lanseze o mică afacere în domeniul vinificației.
Vlada povestește că au intrat pe piața producerii de vin într-o perioadă complicată, o perioadă în care marile vinării din Republica Moldova începeau să mărească cantitatea vinului produs. Astfel, așa s-a întâmplat că au fost provocați să se mențină pe piață din start.
„Am vrut să fim identificați ușor și ne-a reușit”
Pentru a face posibil acest lucru, fondatorii ATU au ajuns la concluzia că trebuie să se diferențieze de ceilalți producători locali de vinuri. Așadar, soții s-au gândit că ar fi interesant și neobișnuit să deschidă o vinărie în oraș. „Când am analizat piața locală și cea mondială a vinăriilor, ne-am dat seama că vrem să dezvoltăm un concept diferit. Nu ceva rustic. Și având acest spațiu nefolosit, care era inițial un garaj al Academiei de Științe a Moldovei, l-am închiriat și l-am transformat în vinărie urbană. Am vrut să fim identificați ușor și ne-a reușit. Acum când se vorbește despre vinărie urbană, e clar că se vorbește despre ATU”, povestește Vlada.
Un alt lucru care îi deosebește de alte vinării și chiar clădiri din țară sunt graffitiurile. Clădirea ATU este „împânzită” cu astfel de picturi care se regăsesc și în Spania, Germania, Țările de Jos și România. „Ne-am axat pe ideea de graffiti, pentru că am vrut să-i dăm o pată de culoarea acestui loc. Fiind într-o zonă mai industrială, ni se părea cam trist să venim aici în fiecare zi și să vedem o astfel de clădire.” În așa mod, ATU a devenit o vinărie care se identifică pe harta României ca punct regional de vizitare a desenelor graffiti. Mai mult decât atât, oamenii care vin pot picta chiar ei un graffiti, iar la final pot crea o etichetă cu pictura lor, care ulterior este lipită pe o sticlă de vin. „Toți pleacă cu o sticlă pe care apare eticheta lor. Așa se crează o amintire.”
Pe lângă aceste lucruri, vinăria este cu ciclu închis, unica de acest fel din Republica Moldova. Acest lucru înseamnă că, pe lângă faptul că produce vin, ATU produce și material săditor, adică butași de viță-de-vie.
Unul dintre lucrurile care au stat la baza deschiderii vinăriei ATU a fost obținerea unui grant oferit de guvernele Suediei și Statelor Unite ale Americii. Datorită acestui grant, fondatorii au reușit să achiziționeze echipamente pentru producerea vinului, să investească în marketing și să amenajeze o sală pentru degustarea vinului. „Ne-au fost oferiți experți în tehnologia de producere a vinului. Un an de zile ne-au ghidat cum să facem față acestui domeniu.”
„Noi mizăm pe soiuri locale”
Pentru a produce vinurile ATU, familia gestionează 17 hectare de viță-de-vie amplasate pe malul Prutului, în satul Voinescu. Cea mai mare plantație de struguri este Viorica. „Suntem, cred, printre primele trei vinării care au produs acest soi. Al doilea soi al nostru, care doar la vinăria ATU se întâlnește, este Codrinschi. Noi mizăm pe soiuri locale sau în cupaj cu cele internaționale”, spune Vlada. Așadar, ATU reușește să îmbutelieze circa 40 000 de sticle pe an.
Vlada povestește că procesul de producere a vinului este o întreagă artă, începând de la alegerea butoaielor și producerea vinului în sine, până la ambalaj. Potrivit ei, butoaiele în care are loc fermentarea și păstrarea vinului sunt din inox. Cel mai des, în astfel de butoaie se păstrează vinurile albe. Fiecare butoi din inox are o cămașă de răcire care este conectată la un refrigerator și în perioada în care vinul se fermentează temperatura este controlată. „Acest lucru se face pentru că în timpul fermentării are loc o degajare de căldură și vinul începe a fierbe, iar prin procesul de fierbere ies aromele. Pentru a nu supraîncălzi vinul și pentru a nu permite evaporarea aromelor, noi controlăm temperatura.”
De asemenea, în butoaiele mai mari se păstrează vinul roșu, deoarece acesta trebuie să stea o lună-două pe boștină [ceea ce rămâne după ce strugurii au fost tescuiți]. În așa mod, vinul își ia culoarea roșie. După ce se produce vinul roșu în butoaiele de inox, acesta este transferat în butoaie de lemn. De obicei, vinul este lăsat în butoaie de lemn timp de 12 luni. La ATU există doar trei tipuri de vin care se maturează în butoi: „Calibru”, „Revedere” și un vin nou care urmează să fie lansat – „O scrisoare pierdută”.
„După etichetă se poate citi din start ce fel de vin este în sticlă”
Întrebată despre cum le-a venit ideea de denumire a vinăriei, Vlada spune că le-a trebuit foarte mult timp până să găsească una. „Vinul era deja îmbuteliat de nouă luni și noi nu mai găseam denumirea vinăriei. Totuși, ne-am gândit la «atu», ceea ce înseamnă punctul tău forte, ceea ce te diferențiază de alții. Am vrut să reprezentăm grafic atuul care se află în interiorul nostru și pe care noi toți îl exteriorizăm prin ceva”, menționează ea. Pornind de la acest lucru, Vlada și-a imaginat cum florile ar ieși din interiorul unei doamne. De ce florile? Pentru că buchetul floral este atuul ei, florile fiind un etalon al frumuseții.
Buchetul floral ilustrat pe etichetele sticlei diferă în funcție de notele și culorile vinului. „După etichetă se poate citi din start ce fel de vin este în sticlă. De exemplu, pe vinul «Viorica» apar albăstrelele, iar pe vinul «Codrinschi-Saperavi» – violetele”, precizează Vlada. Recent, ATU a lansat și o serie nouă de vinuri – „Poeți”. Cele trei vinuri îmbuteliate poartă denumirea unor opere literare române: „Revedere” (de Mihai Eminescu), „Trei fețe” (de Lucian Blaga) și „Gândul” (de Alecu Donici). Curând urmează să fie lansat și vinul „O scrisoare pierdută” (care este denumirea unei comedii scrise de Ion Luca Caragiale), tot din această serie.
„Este important să îți dorești să înveți”
Odată intrată pe piața locală, cea mai mare provocare cu care s-a confruntat vinăria ATU a fost lipsa resurselor umane calificate care să vrea să se integreze în această idee de business. „Fiind o afacere mică, tu cumulezi mai multe funcții. Ești și manager, și depozitar, și curier, și contabil. Este destul de provocator, însă este important să îți dorești să înveți”, spune Vlada.
Despre concurență Vlada precizează că ei, ca vinărie și producători de plante de viță-de-vie, nu simt că ar avea concurenți, deoarece piața locală este o piață mică și consumul de vin îmbuteliat este mic. Ba din contra, ATU face parte dintr-o asociație a micilor producători unde există 60 de membri. „Suntem o comunitate prietenoasă în care ne ajutăm reciproc. Vinificația nu este despre concurență.”
Pentru a face parte din piața vinicolă, ATU a trecut și prin procesul de obținere a certificărilor, care este indispensabil. Potrivit Vladei, acum este mult mai ușor să obții un certificat care atestă produsul tău, pentru că sunt cumulate mai multe servicii într-o instituție. „Consider că în Moldova procesul de obținere a certificărilor s-a mai liberalizat între timp”, precizează ea.
„Cel mai important este certificatul european care arată originea produsului tău și care te scutește de plata taxelor vamale. În baza tratatelor dintre Republica Moldova și țările UE, importatorii noștri sunt scutiți de taxele vamale atunci când iau vin și, invers, noi suntem scutiți de taxe vamale atunci când importăm diferite produse, cum ar fi dopuri din Portugalia”, spune Vlada. De asemenea, pentru fiecare țară în care ATU exportă vin este nevoie să ai certificate speciale.
„Pe piața locală ești criticat când intri în acest domeniu dacă nu ești specialist”
Cel mai mult vinăria exportă în Țările de Jos și România, însă, pe lângă aceste două țări, vinurile ATU se regăsesc pe rafturile magazinelor din mai multe țări europene, din Japonia și Canada. Vlada își amintește cu nostalgie de primele exporturi și primele aprecieri la concursuri internaționale. „Sunt fericită că, din al doilea an, am început să exportăm și că vinurile au fost apreciate la nivel internațional. Trimiteam vinurile pe ascuns la concursuri, pentru că soțul îmi spunea că sigur nu luăm nicio medalie și ne întristăm. Eu o făceam pentru mine, să îmi fac mie o părere, pentru că pe piața locală ești criticat când intri în acest domeniu dacă nu ești specialist. Când am primit primele medalii de argint, de aur, pentru noi a fost ceva neașteptat și uimitor”, explică Vlada.
„În producerea vinului este foarte important semnul sustenabilității”
ATU face parte din cele cinci vinării locale care au fost alese pentru a fi certificate din punct de vedere sustenabil. Pe producători îi preocupă mediul, ceea ce i-a ajutat ca vinăria lor să fie printre primele în ceea ce privește reciclarea deșeurilor. Potrivit Vladei, o certificare în sustenabilitate îți deschide din start multe porți. „În Europa, oamenii știu că resursele Pământului sunt limitate și că este foarte important ca vinăriile să fie sustenabile, deoarece vinăriile pot polua foarte mult. Din acest motiv, în producerea vinului este foarte important semnul sustenabilității”, precizează ea.
Clubul de Vinuri – o comunitate de ambasadori
Ceva ce nu întâlnești la alte vinării din Republica Moldova, însă găsești la ATU, este posibilitatea de a-ți crea un abonament. Abonamentele au apărut în timpul pandemiei, atunci când vin practic nu se mai vindea. Pentru a face față provocărilor, fondatorii ATU au înființat un Club de Vinuri care este disponibil și până astăzi.
Oamenii se abonează, achită o anumită sumă (în funcție de preferințe, sunt disponibile trei tipuri de abonamente) și trimestrial primesc vin și cadouri, cum ar fi pahare, tirbușon sau invitații la evenimente. Vlada precizează că dacă calculezi costul vinului pe care îl primesc abonații, e cu 20-30 % mai mic decât cel obișnuit. Ea nu se aștepta la mii de abonați, însă acum se bucură că există o comunitate micuță de oameni care au devenit ambasadori ai ATU. „Ei povestesc despre ATU și îi invită și pe alții. Clubul este o mică mândrie a mea.”
Cum turismul poate ajuta o vinărie să se dezvolte
Chiar dacă au posibilitatea să se extindă, pentru că ATU este o vinărie mică, acest lucru este mai complicat pe piața locală. „Noi ne menținem bine, dar nu pentru a ne extinde”, spune Vlada. În schimb, vinăria se axează mai mult pe turism, pentru că așa, menționează ea, își pot comercializa produsele mult mai ușor. „Turiștii vin la noi și ne inundă cu întrebări, în special cu întrebări tehnice, la care un ghid nu poate răspunde. Oamenii care vin sunt foarte deschiși la suflet”, adaugă aceasta.
Una dintre experiențele cu turiști care i s-a întipărit Vladei în memorie a fost cea cu un grup de suedezi. După ce au luat masa și au degustat vinurile ATU, aceștia au început să interpreteze un cântec de mulțumire. „Aveam niște emoții deosebite”, zice ea.
Cea mai neobișnuită experiență a fost însă cu un grup de turiști din China. „Am simțit că au o cultură foarte diferită. Imediat ce au ajuns la vinărie au început a fotografia. Cred că au fotografiat orice mișcare de-a mea, orice colțișor”, povestește ea. Totuși, spune că a fost o experiență bună, pentru că, mai târziu, China a devenit și țară importatoare.
Vlada este de părere că domeniul turismului trebuie dezvoltat în Republica Moldova, deoarece ne-ar face pe noi, ca țară, mai cunoscuți.
Spre finalul discuției, am invitat-o pe Vlada să vină cu câteva sfaturi pentru tinerii care își doresc să se avânte în domeniul vinificației. Dânsa e de părere că, la început, trebuie să limitezi cantitățile și să nu produci un volum mare de vin, deoarece diversitatea vinurilor este mare, iar rafturile – arhipline. De asemenea, trebuie dezvoltat turismul și nu cel obișnuit pe care îl întâlnești la aproximativ toate vinăriile, ci unul reinventat. „Atunci când vine un turist în Republica Moldova și vede aceleași obiceiuri la toate vinăriile, se plictisește. Trebuie să le oferim diversitate.”
Concluzionând discuția noastră, Vlada îndeamnă oamenii să încerce vinurile ATU: „Sunt vinuri gustoase chiar și pentru necunoscători. Este un vin care îți lasă o senzație foarte plăcută”.
Acest reportaj a fost produs cu ajutorul proiectului „Comunicare Strategică și Suport pentru Mass-media în Republica Moldova”. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă în niciun fel opinia Uniunii Europene.
