Soroci, legumăreț sau levirat. Lista celor 30 de cuvinte ale zilei în luna iunie pe dexonline.ro

Vedeți mai jos cele 30 de cuvinte ale zilei din luna iunie 2022:
# SOROCÍ, sorocesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și pop.) 1. A fixa termenul la care urmează să se efectueze un lucru; p. gener. a hotărî, a fixa. 2. (În superstiții) A ursi, a sorti; a descânta, a meni. – Din soroc;
# VANDÁL, -Ă, vandali, -e, s. m., adj. 1. (Persoană) care făcea parte din grupul de triburi de origine germanică care au emigrat în sec. V de pe țărmurile Mării Baltice ajungând până în nordul Africii unde au întemeiat un regat, desființat de armatele bizantine. 2. Fig. (Om) necivilizat, barbar, care distruge valori culturale și artistice. – Din fr. vandale;
# VELODRÓM, velodromuri, s. n. Pistă special amenajată, de formă circulară și înclinată, pentru cursele de biciclete (sau de motociclete). – Din fr. vélodrome;
# PÓMINĂ s. f. (Rar) Veste, faimă. ◊ Loc. adj. De pomină = a) vestit, renumit, neuitat; b) strașnic, grozav, extraordinar. ◊ Expr. A (i) se duce (sau a(-i) merge) pomina = a se răspândi vestea în lume, a se afla sau a se vorbi despre cineva sau ceva ca despre ceva extraordinar. A se face (sau a ajunge) de pomină = a se face de râs, a se compromite. – Din pomeni (derivat regresiv);
# PISCIVÓR, -Ă, piscivori, -e, adj. (Livr.) Care se hrănește cu pește. – Din fr. piscivore;
# BOȚÍT, -Ă, boțiți, -te, adj. 1. Mototolit. 2. Zbârcit, încrețit (la față). – V. boți;
# RẤNCED, -Ă, râncezi, -de, adj. (Despre materii grase) Cu gust și miros neplăcut din cauza alterării; care a suferit procesul de râncezire; râncezit. ♦ (Despre gust, miros) Caracteristic grăsimilor alterate. – Lat. rancidus;
# IZOBÁTĂ, izobate, s. f. (Geogr.) Linie care unește, pe o hartă, punctele cu aceeași adâncime față de o suprafață de referință (lac, mare, ocean). – Din fr. isobathe;
# SUBTILIZÁ, subtilizez, vb. I. Tranz. 1. A da subtilitate, rafinament, finețe gândirii, gustului etc.; a face să devină (prea) subtil (1). 2. (Fam.) A lua ceva pe furiș, cu dibăcie, pe nesimțite; a sustrage, a fura, a șterpeli. – Din fr. subtiliser;
# ABSTINÉNȚĂ, abstinențe, s. f. 1. Faptul de a-și impune restricții de la mâncare, băutură, satisfacerea unor necesități fiziologice etc.; abstențiune. 2. (Ec. pol.; în sintagma) Teoria abstinenței = teorie prin care capitalul și acumularea lui rezultă din abținerea proprietarilor de la consumul personal exagerat. – Din fr. abstinence, lat. abstinentia;
# jubartă sf [At: DN³ / Pl: ~te / E: fr jubarte] (Zlg) Cetaceu din mările arctice;
# VESTÍGIU, vestigii, s. n. Urmă din trecut; rămășiță a ceva vechi, dispărut de mult (și care prezintă o importanță documentară, culturală etc.). – Din fr. vestige, lat. vestigium;
# leucopatie sf [At: DN³ / P: le-u~ / Pl: ~ii / E: fr leucopathie] (Med) Denumire generică pentru diferite tipuri de acromie precum albinism, leucodermie etc.;
# PLÉTORĂ s. f. 1. Cantitate de sânge sau de lichide depășind valorile normale în întreg organismul sau numai în anumite părți ale lui; stare morbidă provocată de această supraîncărcare și care se manifestă prin roșeața pielii și a mucoaselor, palpitații, puls accelerat, respirație scurtă etc. 2. Cantitate mare de obiecte sau de ființe (lipsite de valoare). ◊ Pletoră semantică = aglomerare (excesivă) de sensuri la unele cuvinte. – Din fr. pléthore;
# TIPTÍL adv. 1. Fără zgomot, ușor, cu grijă (pentru a nu fi auzit). Merge tiptil. ♦ Pe furiș, pe nesimțite; pe ascuns (pentru a nu fi văzut, pentru a nu se da de gol). 2. (Înv.; în expr.) A se îmbrăca tiptil = a se deghiza, a se travesti. [Var.: (înv.) teptíl adv.] – Din tc. tebdil;
# BRIANTÍNĂ s. f. Produs cosmetic gras, lichid sau de consistența unei paste, care servește pentru a da strălucire părului. [Pr.: bri-an-. – Var.: briliantină s. f.] – Din fr. brillantine;
# draja vt [At: MDA ms / Pzi: ~jéz / E: ns cf drajeu] A acoperi cristale de zahăr, produse de caramelaj, fondant, sâmburi, jeleuri etc. cu straturi de zahăr sau de ciocolată Si: (nob) drajat¹;
# LEGUMĂRÉȚ, -EÁȚĂ, legumăreți, -ețe, adj. (Rar) Căruia îi plac mîncărurile bune; gurmand. – Din legumi + suf. -ăr-eț;
# PÁVĂZĂ, paveze, s. f. 1. Scut. ◊ Expr. A sta pavăză = a apăra, a feri. A-și pune mâna (drept) pavăză = a-și ridica mâna în dreptul ochilor (pentru a se feri de o lumină puternică, de un pericol etc.). 2. Fig. Ocrotire, apărare, sprijin, protecție. – Din pol. pawež;
# PERIMÁT, -Ă, perimați, -te, adj. (Despre idei, concepții, teorii) Care nu mai este actual; învechit, demodat, ieșit din uz. ♦ (Jur.; despre procese, recursuri) Stins, anulat prin depășirea termenului legal. – V. perima;
# EMOLUMÉNT, emolumente, s. n. (Livr.) Profit, avantaj. – Din lat. emolumentum, fr. émolument;
# plaz² sn [At: MOXA, 354/25 / Pl: ~uri / E: nct] (Înv) Prezicere făcută de un oracol Si: prevestire, profeție, prorocire;
# levirat sn [At: NDN / Pl: ? / E: fr lévirat] Lege impusă de Moise vechilor evrei (adoptată și de alte popoare antice), care obliga pe fratele necăsătorit al unui defunct să se căsătorească cu văduva fără copii (de sex masculin) a acestuia;
# sinegor sm [At: DN³ / Pl: ~i / E: fr synégore, gr συνήγορος] 1 Apărător în justiție la vechii greci. 2 Avocat public însărcinat să apere legile împotriva reformelor propuse;
# godi [At: VICIU, GL. / V: (reg) gogi / Pzi: ~desc / E: godie] (Reg) 1 vt A cânta miresei cântece de rămas bun. 2 vt (Pex) A deplânge mireasa. 3 vi (D. mireasă) A se tângui;
# LUXÚRĂ, luxuri, s. f. (Livr.) Viciu al celor ce se dedau fără reținere plăcerilor senzuale; desfrânare, concupiscență. [Var.: luxúrie s. f.] – Din fr. luxure, lat. luxuria;
# MAMÉLĂ, mamele, s. f. Organ care secretă lapte la mamiferele femele; sân, piept, țâță. – Din fr. mamelle;
# ESENȚIALITÁTE s. f. (Livr.) Parte esențială; caracter esențial. [Pr.: -ți-a-] – Din fr. essentialité;
# AUSCULTÁ, auscúlt, vb. I. Tranz. (Med.) A asculta cu urechea sau cu stetoscopul zgomotele inimii și ale plămânilor în vederea stabilirii unui diagnostic; a asculta. [Pr.: a-us-] – Din fr. ausculter, lat. auscultare;
# ASTEROÍD, asteroizi, s. m. Fiecare dintre micile planete ale sistemului solar, puțin strălucitoare, ale căror orbite sunt, în general, cuprinse între orbitele lui Marte și Jupiter. – Din fr. astéroïde.