Bolile diareice acute reprezintă o problemă de sănătate publică în creștere cu impact considerabil asupra sistemelor de sănătate și socio-economic. Actualmente, peste 200 de boli sunt cauzate de consumul de alimente sau apă contaminate cu bacterii, virusuri, paraziți sau substanțe chimice. Bolile diareice acute pot fi transmise prin intermediul produselor alimentare contaminate cu agenți patogeni la diferite etape a lanțului de producere, depozitare, transportare sau consum al alimentelor. Totodată, serviciile de apă și canalizare absente, necorespunzătoare, sau gestionate inadecvat, expun persoanele la riscuri prevenibile pentru sănătate. Astfel, apa contaminată și condițiile de igienă deficitare pot determina transmiterea unor boli precum holera, dizenteria, hepatita A, febra tifoida etc.
În Republica Moldova, anual, se înregistrează circa 16 000-20 000 de cazuri de BDA, inclusiv cu până la 10 decese printre copiii sub vârsta de cinci ani şi adulţi. Cei mai afectați de BDA sunt copiii de 0-17 ani (în 65-76 %); morbiditatea în mediul populaţiei urbane este de 1,8 ori mai mare faţă de populaţia rurală.
Situaţia prin BDA în ţară se complică şi din cauza contaminării biologice înalte a produselor alimentare, bazinelor acvatice deschise; neajunsurilor în respectarea igienei în locurile de educaţie/învăţământ, odihnă, muncă şi la domiciliu; practicelor privind locul de achiziţionare al alimentelor, modul de pregătire și păstrarea acestora, locul consumului alimentelor etc.
În grupul BDA sunt incluse patologii cu mecanismul de transmitere fecal-oral (holera, dizenteria, infecţia rotavirală, salmoneloza, febra tifoidă, yersinioza, etc).
La nivel global, anual, circa 10 % din populație este afectată de boală diareică acută, ceea ce duce la peste 420 000 de decese. Copiii sunt afectați în mod disproporționat, cu 125 000 de decese în fiecare an la copiii sub cinci ani.
Semnele clinice ale acestui grup de nozologii sunt diferite, dar sunt şi semne comune, inclusiv febră până la 40°C, dureri în abdomen, greţuri, vomă, scaun lichid (cu sânge, mucus, apos), cu frecvenţă până la 20-30 ori pe zi, slăbiciuni generale, cefalee, etc. În unele cazuri, se dezvoltă septicemia, deshidratarea şi respectiv, şocul toxico – infecţios. La copii, mai ales până la 1 an de viaţă, semnele clinice se dezvoltă mai repede decât la adulţi şi respectiv, starea sănătăţii se poate agrava în timp scurt.
Perioada de incubaţie este perioada de la pătrunderea agentului etiologic în organismul uman până la dezvoltarea semnelor clinice. La diferite forme nozologice această perioadă diferă de la 30 minute până la 3-7 zile, la yersinioză, febra tifoidă – până la 3 săptămâni.
Sursa de infecţie pentru o parte din BDA (dizenterie, infecţia rotavirală, febra tifoidă, etc.) este numai omul. Pentru alt grup de boli ca salmoneloza, yersinioza, febra paratifoidă B şi C etc., în calitate de surse de infecţie sunt şi animalele, păsările, rozătoarele.
În Republica Moldova, creşterea sezonieră a morbidităţii prin BDA se atestă în perioada caldă (lunile iunie-septembrie) a anului. Omul se poate infecta pe cale alimentară, habituală şi hidrică, respectiv, măsurile profilactice sunt îndreptate la întreruperea realizării mecanismului de transmitere a infecţiilor date.
Tradițional în țară, în perioada mai-septembrie, crește numărul ceremoniilor cu participarea mai multor persoane invitate – nunți, cumătrii, diferite serate, inclusiv de absolvire etc., respectiv sporind pericolul de apariție a focarelor de boli diareice acute, izbucnirilor de intoxicații și toxiinfecții cauzate de consumul produselor alimentare nesigure.
În acest context, pentru prevenirea bolilor diareice acute, îndeosebi la copii, este necesar de a respecta următoarele reguli:
# alăptarea naturală a copiilor mici cât mai mult timp;
# imunizarea copiilor contra infecției rotavirale;
# respectarea regulilor de igienă: spălarea mâinilor cu săpun după folosirea veceului şi înainte de masă, până la pregătirea bucatelor. Este important de învățat copiii metoda corectă de spălare a mâinilor și de verificat cum se aplică;
# spălarea abundentă sub apă curgătoare a fructelor şi legumelor ce se folosesc fără prelucrare termică;
# excluderea din alimentaţie a produsele alimentare uşor alterabile cu termeni expirat sau de calitate negarantată (vizual, organoleptic);
# evitarea procurării produselor alimentare și a materiei prime în locurile neautorizate, fără condiţii de păstrare adecvate;
# curăţarea şi dezinfecţia suprafeţelor de bucătărie şi inventarului (cuţite, platouri etc.) folosit la prepararea bucatelor;
# plasarea separată, respectând principiul de vecinătate, a produselor gata şi materiei prime în frigider;
# folosirea ustensilelor de bucătărie separate pentru tranşarea produselor gata şi materiei prime;
# respectarea regimului de prelucrare termică a produselor alimentare şi termenii de păstrare;
# prevenirea pătrunderii în casă, mai ales la bucătărie a muştelor, insectelor de bucătărie, şoarecilor;
# utilizarea apei potabile doar din surse autorizate sau îmbuteliată;
# utilizarea pentru scăldat doar a bazinelor acvatice amenajate în acest scop.
