Editura Cartier bucură cititorii cu noutăți literare. Iată cele patru cărți noi apărute la Cartier, care ar putea să-ți trezească interesul și să-și găsească locul în biblioteca ta.
Nimic nu este adevărat și totul este posibil. Aventuri în Rusia de azi, de Peter Pomerantsev. Traducere din engleză de Adrian Ciubotaru (Cartier istoric).
„Nimic nu este adevărat și totul este posibil apare la sfârșitul unui an în care președintele rus a dominat prima pagină a publicațiilor din toată lumea. Anexarea Crimeei de către ruși și susținerea rebeliunii din estul Ucrainei au fost prezentate, în cel mai bun caz, drept rezultate ale ambițiilor sale imperiale, și în cel mai rău caz, drept expresii ale unei minți nebune. Refuzul lui Pomerantsev de a menționa numele lui Putin ar putea fi o aluzie la faptul că ne concentrăm prea mult pe persoana acestuia, că ar fi atât de mare, încât nici nu mai merită să fie luat în discuție. Iar dacă nu știm și nici nu am putea afla vreodată cine este el cu adevărat, de ce să ne mai frământăm mintea cu asta?“ (The New York Times)
Regele ucis de-un porc. O moarte infamă la originea emblemelor Franței, de Michel Pastoureau. Traducere din franceză de Emilian Galaicu-Păun (Cartier istoric).
„…Nu în ultimul rând, aș dori să arăt cum căderea de pe cal a unui principe capețian în floarea vârstei, în toamna lui 1131, nu aparține doar unei istorii dinastice și politice; ea ține, totodată și mai cu seamă, de istoria simbolică. Pata de rușine pusă de acel porcus diabolicus este de așa natură, încât nu va putea fi ștearsă de monarhia franceză câțiva ani mai târziu decât pin adoptarea a două embleme purificatoare, împrumutate de la atributele iconografice ale Fecioarei: floarea de crin și culoarea albastră. Aceste două atribute se vor uni pe la mijlocul secolului al XII-lea sau puțin mai târziu spre a forma armoariile regelui Franței. Din marial, crinul devine regal, iar aurul, altădată rezervat reginei Cerurilor, culoarea dinastiei Capețienilor. În consecință, de-a lungul secolelor, decenii la rând, aceeași culoare albastră nu va fi doar una familială și dinastică, dar și monarhică, de stat, și, în cele din urmă, națională.” (Michel Pastoureau)
O istorie simbolică a Evului Mediu occidental (ediția a II-a), de Michel Pastoureau. Traducere din franceză de Emilian Galaicu-Păun (Cartier istoric).
„Simbolul e mereu ambiguu, polivalent, proteiform; nu poate fi închis în câteva formule. În rest, el nu se traduce doar prin anumite cuvinte și texte, dar și prin imagini, obiecte, gesturi, ritualuri, credințe, comportamente. Cercetarea lui e cu atât mai anevoioasă cu cât ceea ce spun înșiși autorii Evului Mediu, inclusiv cei mai iluștri, nu acoperă câtuși de puțin extinderea câmpurilor sale de acțiune, nici diversitatea sau suplețea modurilor sale de intervenție. În plus, este vorba de un obiect al istoriei pentru cercetarea căruia pericolul anacronismului îl pândește pe istoric în cazul fiecărui document. În fine, această cercetare, prin însuși faptul de a fi întreprinsă, prezintă adeseori riscul de a face ca simbolul să piardă o bună parte a dimensiunilor sale efective, estetice, poetice sau onirice.” (Michel Pastoureau)
Un secol de poezie română scrisă de femei (1945-1989), vol. II (ediția a II-a, completată), de Alina Purcaru și Paula Erizanu. Fotografii de Lucia Lupu (Cartier de colecție nr. 31).
„Moștenirea lăsată de poetele care au debutat în perioada 1945-1989, în România, Republica Moldova și în diasporă, este vastă, un întreg continent de explorat. În volumul de față, sunt prezente nume cunoscute pasionaților de literatură, precum Angela Marinescu, Mariana Marin, Magda Cârneci sau Nora Iuga, poete prezente în manuale și deci cunoscute de publicul larg, ca Ana Blandiana sau Nina Cassian, dar și poete care merită să fie citite mult mai mult, precum Grete Tartler, Constanța Buzea, Gabriela Melinescu sau Marcela Benea, pentru a oferi doar câteva exemple. Sunt, de asemenea, incluse poete uitate, ca formidabila Eta Boeriu, cunoscută mai mult în rolul său de traducătoare decât de poetă, sau promițătoarea Ileana Zubașcu, care, oripilată de propunerea unui critic literar, care i-a cerut servicii sexuale în schimbul promovării ei pe scena literară, a încetat să mai aibă de-a face cu poezia, deși a avut un debut strălucitor. Esențial ni se pare, în continuare, să privim și să confruntăm această moștenire, să o identificăm și să o aducem la suprafață, din punctul în care ne aflăm acum, din prezentul marcat de toate urgențele și tensiunile lui.” (Alina Purcaru & Paula Erizanu)
