(foto) „Acasă sunt multe oportunități de dezvoltare.” Eugen Gavriluța, despre studenția în Țările de Jos și despre lecțiile pe care ar trebui să le învețe angajatorii din Moldova

„Anul II a devenit decisiv în ceea ce ține de alegerea mea de a rămâne la facultatea de IT. Atunci noi am început să fim integrați în proiecte, colaborând astfel cu mai multe companii reale. De asemenea, în aceeași perioadă am înțeles cât de mult îmi place să vorbesc și să cercetez totul despre tehnologii și inovație.”

În Regatul Țărilor de Jos sunt două tipuri de universități: de științe aplicative și de cercetare (de unde mai fac parte și cele tehnice). Tânărul a ales să se înmatriculeze la o instituție bazată pe științele aplicative, respectiv, pe lângă materialul teoretic, a avut multe ore practice, ceea ce l-a impresionat mult pe Eugeniu. „Exemplele de implementare în viața reală a tuturor ecuațiilor, facultăților și codurilor scrise este foarte utilă pentru vizualizarea necesității acestora. Fiecare oră teoretică era urmată de una practică, prin urmare, vedeam cum funcționează în realitate cele învățate. Am făcut în timpul facultății și un premasterat în matematică aplicativă. În cadrul acestuia, am studiam cum să optimizăm anumite procese de programare. Facultatea aleasă mi-a oferit foarte multe oportunități de studiu.”

Decizia de a face un masterat, de asemenea, a fost asumată și bine analizată. „După licență, m-am angajat la o companie IT din Țările de Jos și pe parcurs, lucrând, am înțeles că rutina mă consumă, eu fiind activ de fire și implicat în toate activitățile. Prin urmare, deoarece simțeam că ceva îmi lipsește, am decis să fac un masterat. De această dată, am ales o facultate care să aibă și tangențe cu businessul. Am făcut Management of Technologies, o combinație dintre procesele de business într-o companie și partea tehnică a acestora.” 

„Jumătate de an nu am ieșit din casă, scriam teza de masterat”

Sistemul educațional, la etapa universitară, în Țările de Jos, pune accent pe munca individuală. Deși studenții și studentele nu au multe cursuri la care trebuie să se prezinte la universitate, au teme pentru acasă care presupun o implicare maximă. „Multe lucruri trebuie să le faci singur acasă sau împreună cu echipa în care lucrezi. Deci, alături de echipă sau individual descoperi foarte multe. Lucrările practice sunt interconectate, ceea ce înseamnă că fiecare oră contează. Sistemul de notare e de la 1 la 10, dar pentru ca să iei o notă de 9 sau de 10 trebuie într-adevăr să muncești foarte mult. La teza mea de masterat, de exemplu, am muncit mult, am avut nopți nedormite, practic jumătate de an nu am ieșit din casă și am luat nota 9, deci e posibil.”

Totodată, Eugeniu menționează că experiența licenței și a masteratului în Țările de Jos nu a însemnat doar studii nonstop. Tânărul avea inclusiv timp pentru alte activități extracurriculare și pentru ieșiri cu prietenii. „Am fost integrat în asociațiile de studenți de la ambele universități, eram încadrat în câmpul muncii și, pe lângă asta, mai eram și asistent de profesor la lecțiile practice. De asemenea, în anul I de masterat am lansat Asociația Studenților Originari din Republica Moldova în Regatul Țărilor de Jos. Pe lângă asta, mai aveam timp să merg la sport (mult sport) și să ies cu prietenii la o bere.”

„În fiecare zi aveam un moment de «uau»”

Adaptarea la stilul de viață neerlandez a trecut foarte ușor pentru Eugeniu. Tânărul menționează că cel mai probabil asta s-a datorat atmosferei degajate de la prima cazare, care era într-o casă cu apartamente studențești. „Mi-am făcut rapid mulți prieteni, plus am îndrăgit orașul, iar universitatea era foarte bine dotată. În fiecare zi descopeream ceva interesant, în fiecare zi aveam un moment de «uau». Pe de altă parte, lipsa șocului cultural cred că a fost datorată faptului că am plecat în Țările de Jos la 18 ani, respectiv acolo m-am format în calitate de persoană matură, perioada mea de dezvoltare, inclusiv munca, toate au avut loc acolo.”

După mai bine de opt ani petrecuți în Țările de Jos, Eugeniu a interacționat mult cu localnicii și este sigur că, la nivel personal, moldovenii ar putea învăța foarte multe de la neerlandezi. „În primul rând, aș vrea să punctez simplitatea localnicilor, dacă ei au nevoie să ajungă din punctul A în punctul B, ei vor opta pentru o mașină simplă, nu de lux, indiferent de statutul social pe care îl au.”

De asemenea, tânărul menționează că moldovenii sunt foarte stresați și ar merita să învețe de la neerlandezi să se bucure de viață, de fiecare moment trăit.

Eugen mai spune că un lucru important pentru comunitatea neerlandeză, care le asigură un trai decent, indiferent de pătura socială din care provin, este faptul că ei sunt conștiincioși, respectiv nu caută găselnițe să se eschiveze de la taxe, dar le achită regulat, la timp, fiindcă știu că acestea vor fi generate corect, în modul în care să le asigure o viață frumoasă.

Totodată, la nivel profesional, tânărul asigură că metoda neerlandeză de a vorbi mai puțin de probleme și mai mult de soluții conturează un mediu perfect de creștere. „Atunci când apare o problemă, nu se indică cine e vinovat de aceasta, căci de cele mai multe ori nu o persoană a făcut ceva greșit, dar din cauza unui proces care nu e pus bine la punct s-a iscat problema.”

Și la capitolul stres la locul de muncă neerlandezii stau foarte bine. „Când pui multă presiune pe o persoană, aceasta devine stresată, respectiv va face lucrul mai repede, dar de calitate inferioară, ceea ce nu e acceptabil. Resursele umane sunt foarte apreciate în companiile din Regatul Țărilor de Jos.”

Eficiența de lucru, de asemenea, e un capitol la care companiile de Moldova, comparativ cu cele din Țările de Jos, stau mai rău. „Sunt companii în care unele persoane timp de 20 de ani fac același lucru. Tehnologiile evoluează, adică ar fi oportună instruirea continuă a angajaților. În Regatul Țărilor de Jos, în funcție de companie, se atribuie un anumit număr de ore pe an/lună pentru cursuri de perfecționare, pentru acestea compania asigură un buget.”

„Acasă sunt foarte multe oportunități de dezvoltare”

Eugeniu menționează că per general în multe companii în Republica Moldova trebuie să se facă schimbări, iar când e vorba despre domeniul IT, lucrurile sunt diferite. „Am vorbit cu mai mulți prieteni care lucrează în domeniul IT acasă și vreau să spun că sunt plăcut surprins de ceea ce am auzit și văzut. Companiile sunt adaptate la cerințele contemporane și la procesele/practicile folosite în Vest. Un lucru care le lipsește companiilor IT din Moldova, conform opiniei mele, este credibilitatea. Atunci când acestea depun dosarele pentru proiecte internaționale, primesc mai rar proiecte și trebuie să muncească de două ori mai mult decât companiile din Vest, ca să demonstreze că ele sunt credibile și să-și valideze pozițiile. Totuși, oportunități de dezvoltare, muncă și provocări acasă sunt foarte multe, în special în domeniul IT. Știu persoane care acasă se descurcă foarte bine, plus că și sistemul de impozitare e mai avantajos decât în Vest.”

Tânărul susține că un lucru care îi limitează dorința de întoarcere acasă este faptul că, fiind tânăr, ar vrea să aibă experiențe profesionale în mai multe țări și să călătorească.

„Salariul motivează studenții și studentele să lucreze mai mult”

Companiile din Moldova ar putea deveni competitive cu cele din vestul Europei, crede Eugen. Evident, totul ar fi trebuit să se întâmple treptat. Tânărul a lăsat și câteva sugestii.

# Locuri de practică plătite. Acestea ar fi primele conexiuni cu un job și cu domeniul profesional în care studentul sau studenta ar vrea să lucreze. Respectiv, dacă tinerii (tinerele) se vor simți apreciați (apreciate) la locul de practică, ar reveni cu drag să se angajeze aici în calitate de specialiști (specialiste). De asemenea, un salariu motivează studenții și studentele să lucreze mai mult.

# Responsabilitate. Ar fi bine ca angajatorii (angajatoarele) să înțeleagă și să valorifice potențialul persoanelor venite la practică, respectiv să le dea proiecte individuale la care să lucreze, să se simtă parte a echipei.

# Recunoașterea internshipurilor să fie dublată în limba engleză. Studenții și studentele din Moldova care învață peste hotare ar avea o motivație mai mare să facă un stagiu acasă, dacă ar exista siguranța că la întoarcere la universitate actele le vor fi recunoscute de instituția gazdă.

Restructurarea domeniului educațional în Moldova

Studiind în Regatul Țărilor de Jos la treptele de licență și masterat, Eugen a dedus câteva practici care ar putea fi implementate în sistemul educațional din Moldova. „Aici, de multe ori, se studiază doar teoria, fără a pune în practică lucrurile, astfel, informația nu se asimilează în modul în care ar fi trebuit. O restructurare majoră ar trebui să aibă loc la nivelul claselor de liceu, distincția dintre profilurile uman și real este foarte vagă în prezent.”

La acest capitol, Eugen crede că materiile studiate la școală ar trebui actualizate perioadei în care trăim, ca toate cursurile învățate să aibă o aplicabilitate în viața reală.

Tânărul susține că la nivel de studii universitare ar fi bine ca instituțiile să facă parteneriate cu mai multe companii din domeniu pentru a colabora cu studenții și studentele atunci când aceștia și acestea ajung la etapa de scriere a tezelor, fiindcă toate studiile care se fac să aibă o continuitate.

Interviul este realizat în cadrul campaniei Moldova Brain Gain. Prin campania Moldova Brain Gain, #diez și Oficiul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos la Chișinău își doresc să reconecteze studenții și studentele care-și fac studiile în universitățile neerlandeze cu potențialul și oportunitățile de acasă, încurajându-i astfel să revină după studii pentru a implementa bunele practici învățate peste hotare contribuind astfel la schimbări pozitive acasă.

N.B.: începând cu anul 2020, țara pe care obișnuiam să o numim Olanda și-a schimbat oficial numele pentru toate limbile. Denumirea oficială în limba română este Regatul Țărilor de Jos, iar Olanda reprezintă doar una dintre cele 12 provincii ale regatului. Limba oficială în Țările de Jos se numește neerlandeză, la fel și populația băștinașă.