„Iar ăștia cu apartamentele.” Cum poliția (nu) soluționează cazurile de escrocherie legate de anunțurile cu chirie

Cum are loc un caz de escrocherie?

Ei bine, inițial persoana care ar oferi în chirie un apartament poate să nu vă trezească nicio suspiciune. Vorbim despre persoanele fizice, nu agenții. Conversația poate fi una cât se poate de obișnuită. Dumneavoastră întrebați dacă ați putea vedea apartamentul, cel care l-ar da în chirie vă răspunde afirmativ, iar într-un final, stabiliți o dată când puteți face acest lucru.

Până aici totul e bine, doar că apare o mică dilemă, sunteți îngrijorați ca această locuință să nu fie dată altei peroane, motivul fiind prețul atractiv și condițiile decente ale apartamentului.

Vedeți și cum să denunțați la FISC proprietarii care nu semnează cu chiriașii un acord legal de arendă a apartamentului.

Următorul pas pe care îl întreprindeți (de aici pornește deja o reacție în lanț) este că îi propuneți o sumă pentru a vă rezerva apartamentul. Ulterior, la solicitarea dumneavoastră, persoana propriu-zisă vă expediază numărul cardului și buletinul de identitate (care poate fi furat sau fals) pentru a-i transfera banii destinați rezervării.

Menționăm că datele cardului coincid cu cele ale buletinului, respectiv vorbim de una și aceeași persoană.

Când încercați să efectuați transferul pe card, apare o eroare, iar persoana vă anunță că nu are cardul debitat și vă expediază un link unde să efectuați transferul pe un portofel electronic.

Când tranzacția este reușită, autorul/autoarea anunțului vă informează că o persoană este gata să achite suma integrală pentru locuință, își cere scuze și solicită numărul cardului dvs. pentru a vă expedia suma înapoi.

Aici interacțiunea cu „proprietarul/proprietara” apartamentului se termină. El/ea dispare și nu vă returnează banii. Din acest moment, contul dvs. este blocat pentru această persoană, iar pentru a ne convinge că într-adevăr vorbim despre un caz de escrocherie, noi am contactat-o de pe alt telefon, cu o altă identitate, iar la întrebarea noastră dacă apartamentul încă este liber și putem să-l vedem – răspunsul a fost unul afirmativ.

Noi am monitorizat câteva zile la rând anunțurile cu chirie de pe site-ul 999.md, iar într-un final, am ajuns la concluzia că aceste cazuri sunt foarte frecvente.

Autorul anunțului, de obicei, are un cont creat recent, iar în categoria „anunțuri” observăm doar o singură locuință. Un alt indiciu este că „proprietarul” solicită să nu fie deranjat telefonic, ci contactat doar prin mesaje pe Viber sau WhatsApp. Un alt lucru pe care trebuie să-l întreprindeți este să căutați fotografiile din anunț pe Google pentru a vă convinge dacă sunt reale sau furate din alte anunțuri.

Mai jos, va fi un caz reprezentativ cu un apartament care s-ar da în chirie la Buiucani, dar în realitate se află la Nur-Sultan, Kazahstan. Aici depistăm aceleași semne că ar fi un anunț fals: contul este creat recent, iar utilizatorul are publicat doar un singur anunț. Facem un search pe Google și gata, depistăm că acest apartament se află în Kazahstan.

Dacă vedeți astfel de anunțuri, faceți o faptă bună și scrieți o reclamație. E o soluție eficientă, deja testată.

Următorul pas – vă adresați la poliție

Vă adresați la Inspectoratul de Poliție pentru a scrie o cerere în acest sens, iar de la recepție auziți fraza: „Iar ăștia cu apartamentele”. Din asta să înțelegem oare că astfel de cazuri sunt destul de frecvente? După o rundă lungă de replici cine să primească acest caz, într-un final, sunteți trimiși într-un cabinet pentru a scrie cererea pentru care și ați venit.

Expuneți exhaustiv toată situația, iar ca răspuns auziți asta: „Tu înțelegi că aici șansele sunt puține; acum du-te și cată-l”. Polițiștii încep să explice (erau trei la număr) că dacă suma prejudiciată este mai mică de 1 750 de lei, atunci acest caz nu poate fi considerat penal, ci contravențional.

Iar în acest caz, după cum spun ei, poliția nu are toate pârghiile pentru a efectua o investigație deplină: „Dacă se mai găsește vreunul și va transfera deja 2 000 de lei, atunci noi putem să ne apucăm de investigat acest caz”. Ca să înțelegeți, până la suma de 1 750 de lei pentru a fi considerat caz penal nu se ajungeau 200 de lei.

La modul direct, din start vi se spune că acest caz nu are nicio șansă să fie soluționat din cauza barierei de 200 de lei.

Un lucru bun: poliția a telefonat și a aflat cine este persoana care se prezenta cu datele din buletin.

Explicația: unei persoane i-a fost furat buletinul, cardul bancar, dar și alte acte, iar acum acestea sunt folosite ca suport pentru a efectua astfel de escrocherii.

Cererea a fost scrisă, mai bine zis chiar două, iar la ieșirea din cabinetul poliției sunteți anunțați că tot procesul poate dura chiar și un an de zile.

Vă adresați la bancă pentru a anula transferul

Reprezentanții băncii vă anunță că pentru a începe investigația de returnare a sumei în contul dumneavoastră este necesar să achitați 20 de euro, dar șansele că banii vor fi întorși sunt minime. Respectiv, vi se spune din start că nici nu are sens să mai scrieți această cerere fiindcă veți pierde încă 20 de euro.

Într-un final, toată speranța rămâne în cererea pe care ați scris-o la poliție, care din ceea ce vi se spune „poate dura chiar și un an”.

Ce spun administratorii site-ului unde a fost plasat anunțul?

Anunțurile sunt verificate doar în cazurile când există o plângere pe un anumit cont de la o persoană sau de la poliție.

„Dacă contul nu încalcă regulamentul site-ului, are număr confirmat, are poștă electronică, are pseudonim și plasează anunțurile în rubrica corespunzătoare, atunci în acest caz nu pot fi verificate informații adăugătoare despre contul utilizatorului”, ne-a anunțat serviciul suport clienți de pe 999.md.

La întrebarea cum se poate afla identitatea persoanelor care plasează anunțuri false, administratorii site-ului ne-au anunțat că poliția trebuie să se adreseze cu cererea care a fost depusă pe acest caz către juristul site-ului de anunțuri menționat mai sus, iar acesta va oferi deja toată informația poliției despre utilizatorul unui anumit cont.

Anunțul despre care v-am vorbit mai sus a fost publicat din nou după ce administratorii site-ului l-au blocat la solicitarea noastră. Doar că de data aceasta, „proprietarul” avea deja un alt nume, iar numărul de telefon era atașat în descrierea anunțului pentru a nu putea fi monitorizat de către administratori.

La scurt timp, după raportarea noastră, și acesta a fost șters.

Ce spune Inspectoratul Național de Investigații (INI) care se ocupă cu astfel de cazuri?

Ofițerul de investigație Nicolai Fondos ne-a spus că este vorba de un fenomen nou cu care nu s-au confruntat anterior, iar aceste escrocherii sunt foarte greu de depistat și de prevenit.

„Sunt niște momente mai complexe aici. Este dificil de găsit persoana care primește banii din motivul că se fac conturi bancare virtuale, nu se transferă direct pe card.”

Noi am întrebat ce se întreprinde în acest moment în privința escrocheriilor propriu-zise și dacă cei de la INI au vreo statistică pentru a ne spune cât de des oamenii cad în astfel de capcane, iar ca răspuns am primit: „Fenomenul este nou, încă nu avem elaborate acțiuni concrete în acest sens”.

Nicolai Fondos ne-a spus cum oamenii ar trebui să se protejeze în astfel de situații:
# nu trebuie să transmită bani pe niciun cont înainte de a se întâlni cu persoana;
# trebuie să se asigure că este o persoană reală și cine este aceasta;
# să discute față în față, nu pe internet.

Totuși, dacă vi s-a întâmplat o astfel de situație, primele lucruri pe care trebuie să le faceți (altele mai eficiente acum din păcate nu-s):
# să vă adresați la poliție (explicați situația și scrieți o cerere în acest sens);
# dacă ați efectuat transferul de pe cardul dvs. bancar, trebuie să vă adresați de urgență la o filială a băncii și să scrieți o cerere pentru a anula acest transfer (sunt șanse ca să fie anulat; mici, dar sunt).

Care sunt penalitățile pentru aceste acțiuni?

Conform legislației, escrocheria este o infracțiune care se pedepsește cu amendă în mărime de la 27 500 la 42 500 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 120 la 240 de ore sau cu închisoare de până la trei ani.