În lume la fiecare 40 de secunde, o persoană recurge la moarte prin suicid. Unde puteți apela pentru a cere ajutor sau pentru a salva pe cineva

Sinuciderea este rezultatul unei convergențe dintre factorii genetici, psihologici, sociali, culturali și alți factori de risc, uneori combinați cu experiențe de traume și pierderi. Plus la acestea, pandemia COVID-19 a determinat o creștere a sentimentelor de izolare și vulnerabilitate în societate.

Comportamentul suicidal include suicidul în sine, ideea suicidală și tentativele de sinucidere. Se estimează că la fiecare caz de suicid, alte 25 de persoane au o tentativă de suicid și mulți alții au gânduri serioase de suicid.

În cazul unui singur caz de sinucidere, aproximativ 135 de persoane sunt profund afectate, suferind o durere intensă. Numărul lor se ridică la 108 milioane de persoane în fiecare an. Peste jumătate din aceste cazuri (58 %) apar înainte de vârsta de 50 de ani. Rata acestora este de două ori mai înaltă în rândul bărbaților decât a femeilor.

Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, peste trei sferturi (77 %) din rata globală de sinucideri în 2019 a avut loc în țările cu venituri mici și mijlocii. În Republica Moldova în 2020 au fost înregistrate 486 cazuri de suicid comparativ cu 467 în 2019. Printre copiii cu vârsta de până la 18 ani, 11 cazuri au fost înregistrate în 2020 comparativ cu nouă cazuri în 2019.

Prevenirea sinuciderii este adesea posibilă și fiecare dintre noi poate fi un actor cheie în prevenirea ei. Putem face diferența în calitate de membru al societății, copil, părinte, prieten, coleg sau vecin.

Ce putem face dintre noi poate face pentru a preveni moartea prin suicid:
# să cunoaștem care sunt semnele de alarmă ale suicidului (disperarea, furia necontrolată, răzbunarea, acțiunile nechibzuite sau riscante, consumul exagerat de alcool sau droguri, retragerea de la prieteni, familie și societate, anxietatea, agitația, insomnia sau somnolența și schimbările dramatice de dispoziție);
# să demonstrăm compasiune și grijă față de cei aflați în suferință din comunitatea noastră;
# să nu tolerăm stigmatizarea asociată cu suicidul;
# să împărtășim propriile experiențe. Discuțiile mici pot salva vieți și pot crea un sentiment de conexiune și speranță.

Mai mult, toate persoanele care au nevoie de ajutor și nu pot spune familiei, prietenilor, se pot adresa Liniei Verde pentru Prevenirea Suicidului.

De asemenea, există și centre specializate care își continuă activitatea chiar și pe timp de pandemie. Iată unde poți apela dacă ai simți că ai nevoie de ajutor.

#1. Grupul de pe Facebook: PSYCOVID – Moldova – aici poți găsi un registru care conține contactele a peste 140 de specialiști care te pot consulta. Psihologii pot fi contactați la telefon, pe e-mail sau pe rețele sociale.
În cazul în care specialistul ales nu este disponibil momentan, împreună cu voluntarii se stabilește intervalul de timp în care poți fi consultat ori vei fi încurajat să contactezi o altă persoană din listă.

Specialiștii te pot ajuta să treci peste probleme de anxietate, atacuri de panică, conflicte în familie, stări depresive, îngrijorări etc.

Disclaimer: în lista voluntarilor din acest grup se poate înscrie orice persoană, din acest motiv este recomandat să vă documentați și să verificați studiile sau calificările specialistului la care alegeți să apelați după ajutor.

#2. Linia Verde a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică – 080012300.

Pe lângă operatorii care îți pot oferi informații generale despre COVID-19, aici activează și 15 psihologi.

„Persoanele care au stări de anxietate necesită consultarea unui specialist în psihologie. La momentul de față, noi avem în ajutor 15 colegi psihologi care ne acordă suport pe perioada zilei, de la ora 9.0 până la ora 17.00, în fiecare zi. Uneori, operatorii noștri (rezidenți și studenți ai USMF) reușesc să ajute solicitanții, iar dacă acest lucru ne le reușește, redirecționează apelul către un psiholog.

Dacă este o problemă mai gravă și necesită un tratament superior, încercăm să redirecționăm persoanele către alte linii verzi, unde aceștia pot obține ajutorul necesar. Noi le dăm sfaturi și încercăm să-i redirecționăm, în funcție de problema care o au, către instituțiile care ar putea să-i ajute mai bine să treacă peste anumite stări și probleme”, ne-a explicat Dumitru Capmari, șef Direcția managmentului urgențelor de sănătate publică din cadrul ANSP.

#3. Consiliere psihologică de la specialiștii care activează la USM și UTM.

Universitățile s-au mobilizat și au pus la dispoziția persoanelor care au nevoie de ajutor psihologic specialiști din cadrul instituțiilor. Aceștia pot fi contactați pe rețelele sociale, pe e-mail sau telefon.

#4. Centrele Comunitare de Sănătate Mintală – în total, în țară avem 40 de astfel de centre. Acestea își desfășoară activitatea în toate raioanele și municipiile.

În condițiile actuale, toate centrele continuă să-și desfășoare activitatea de luni până vineri între orele 8.0 și 16.00, doar că se evită la maximum contactele directe cu beneficiarii. Astfel, serviciile psihiatrice, psihologice, de asistență socială sunt prestate la distanță: la telefon sau online.

De consiliere psihologică la distanță pot beneficia toate persoanele care simt că nu fac față stresului și presiunii din această perioadă, indiferent dacă se află sau nu la evidența Centrului Comunitar de Sănătate Mintală. De asemenea, lucrătorii medicali sunt încurajați să apeleze la serviciile de asistență psiho-emoțională în caz de necesitate.

#5. Linia Verde Prevenire Suicid – acest serviciu este destinat tuturor celor, care se simt deprimați, se află în stare de depresie, sunt la un pas de suicid sau își fac griji pentru un prieten sau o rudă apropiată. Aici poți obține susținere emoțională prin intermediul unui chat anonim. Astfel, vei putea discuta despre trăirile tale cu un consilier, căruia îi pasă și este deschis să te asculte.

AICI puteți vedea o serie de sugestii despre cum să avem grijă de starea noastră psihologică pe timp de pandemie și cum să facem față fricilor și stresului.

Semnele de avertizare în cazul sinuciderii sau gândurilor suicidare includ:
# discuțiile despre sinucidere – de exemplu afirmații precum „o să mă omor”, „îmi doresc să mor”, „îmi doresc să nu mă fii născut”;
# afirmații precum „nu voi mai fi o problemă mult timp” sau „dacă mi se întâmplă ceva, vreau să știi că…” pot constitui indicii ale gândurilor suicidare;
# obținerea mijloacelor pentru a se sinucide, de exemplu cumpărarea unui pistol sau stocarea medicamentelor;
# retragerea din viața socială și dorința de a fi lăsat singur;
# pierderea interesului pentru activitățile zilnice;
# neglijarea aspectului personal;
# pierderea interesului față de muncă, școală sau societate;
# dificultăți de concentrare;
# schimbările de dispoziție, ca de exemplu euforie într-o zi și puternic descurajat în ziua următoare;
# preocuparea față de moarte sau violență;
# sentimentul că este într-o situație fără scăpare sau fără speranță;
# creșterea consumului de alcool sau droguri;
# modificarea rutinei zilnice, inclusiv obiceiurile legate de alimentație sau somn;
# persoana face lucruri riscante sau autodistructive, precum consumul de droguri sau conducerea nesăbuită a mașinii;
# oferirea lucrurilor personale sau rezolvarea problemelor legate de serviciu atunci când nu există niciun motiv pentru care aceste lucruri să fie făcute;
# persoana își ia rămas bun ca și cum este ultima dată când vede persoanele respective;
# creșterea acuzelor fizice asociate frecvent cu o supărare emoțională cum ar fi durerile gastrice, cefaleea sau oboseala;
# apariția unor schimbări de personalitate sau stare de anxietate sau agitație severă, mai ales atunci când există vreunul dintre semnele de mai sus.

Aceste semne de avertizare nu sunt întotdeauna evidente și pot varia de la o persoană la alta. Unele persoane își spun răspicat intențiile, în timp ce alte persoane țin secrete intențiile și gândurile suicidare.

Dacă vă faceți griji pentru o persoană, discutați cu aceasta, oferiți-i sprijin sau contactați un psiholog.