Alegerea duratei discursului aparține echipei globale TED și se bazează pe neuroștiință și tactică strategică. Totuși, organizatorii conferinței TEDxRoseValleyParkED au argumentat acceptarea acestui format de către echipa locală.
Scopul conferinței este de a informa și educa audiența. Iar în ciuda unor critici, anume formatul TEDx este cea mai eficientă metodă de învățare. Iată câteva principii de învățare de care se conduce echipa:
#1. Învățarea nu înseamnă conținut
Dacă vrei ca învățarea să aibă loc – nu oferi mult conținut.
Care e rostul unui sac de scrisori dacă ele nu încap în căsuța poștală? Dacă e să-l credem pe Hermann Ebbinghaus oamenii uită 80 % de informație în 24 de ore. Bine, aici nu e vorba de învățarea clasică, când deschizi cartea și începi să studiezi. Vorbim despre cazul când un vorbitor iese pe scenă și îți spune ceva.
Pentru orice tip de învățare conectezi neuroni; schimbi modul în care celulele creierului tău comunică; creezi sinapse noi și schimbi modul în care este organizat creierul. Iar pentru a crea așa impact asupra creierului nu este suficient să ieși în fața audienței și să dai „un sac” de informații.
18 minute este mai mult decât suficient pentru a facilita procesul de învățare. Ideea nu este să oferi multă informație, ideea este să oferi o informație cu sens.
#2. Învățarea nu înseamnă memorie
Avem nevoie de memorie pentru a învăța, însă memorarea nu garantează că învățarea a avut loc. Dacă nu ți-ai modificat modul în care gândești, acționezi sau nu ai asimilat o abilitate nouă – eficiența memorizării este nulă (cu excepția cazului când memorizarea este scopul în sine).
David Russell Schilling a creat „Curba de Dublare a Cunoștințelor” prin care a observat că până în anii 1900 cunoștințele umane se dublau aproximativ la fiecare secol. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, cunoștințele se dublau la fiecare 25 de ani. Astăzi, în medie, cunoștințele umane se dublează la fiecare 13 luni.
Care este ideea memorării în acest caz? Creierul nostru nu este capabil să memoreze toată informația din jur, chiar dacă ne dorim asta foarte mult. Când poți afla tot ce vrei prin două click-uri, e atât de principial să memorezi informația ori ar fi cazul să înveți abilități, de exemplu gândirea critică?
După discursul tău, oamenii trebuie să poată reda în maximum 15 cuvinte ceea ce au învățat. Asta înseamnă că mesajul a fost transmis eficient – noi redăm prin propriile emoții, senzații și trăiri ceea ce au însușit. Pentru a face acest exercițiu nu e nevoie să mai asculți încă odată discursul sau să-l citești de câteva ori. Nu. Speakerul nu te roagă să repeți după el cuvintele pentru a le ține minte. O poți face foarte ușor fără toate aceste lucruri, deoarece formatul discursului îți permite acest lucru. Oare câți elevi ar putea repeta acest exercițiu după 45 de minute de biologie sau istorie? Iar dacă nu deschid acasă manualele, câți vor ține minte ce au memorat peste 24 de ore?
#3. Nu poți învăța dacă nu ești motivat să o faci
Învățarea consumă foarte multă energie. Trebuie să existe un motiv întemeiat pentru a efectua schimbări în creierul tău. Trebuie să vrei să o faci și să fii în starea fizică și mintală adecvată. Și aici apare marea noastră problemă: cum să îi facem pe oameni să vrea să învețe? Instrumentul cu care operăm cel mai des este curiozitatea.
Când ești curios, ești la fel de entuziasmat ca și atunci când mănânci ciocolată, joci tenis sau călărești. Când suntem curioși creierul nostru este stimulat de dopamină – un neurotransmițător care controlează centrele noastre de plăcere și recompensă. David Sulzer a demonstrat că șobolanilor le place dopamina atât de mult încât o vor alege mai degrabă decât să mănânce, să bea sau să doarmă. Pentru noi dopamina este la fel de atractivă ca și pentru șobolani.
Iată de ce discursurile TEDxRoseValleyParkED au elemente „motivaționale” – ele apelează la curiozitate pentru a trezi stimulii necesari creierul tău să învețe. Dacă nu am face-o probabil nici măcar nu ai asculta discursul până la sfârșit sau dacă l-ai asculta l-ai uita foarte repede.
#4. Învățarea nu se reduce la un singur domeniu
Dacă ești jurist nu înseamnă că trebuie să te limitezi doar la drept. Atâta timp cât folosești bani, ai un telefon sau banal ești om și te îmbolnăvești din când în când – vei avea nevoie de un minimum de abilități din aceste domenii. Am numărat pe Wikipedia 722 de subramuri ale științelor. Nu zic că trebuie să le cunoaștem pe toate 722, însă ar trebui măcar să știm de existența celor cu care interacționăm cel mai des și să înțelegem minimul necesar despre ele.
În acest sens, conferințele TEDxRoseValleyParkED sunt o modalitate foarte bună de a face acest lucru. Scopul nu este de a educa specialiști, ci de a educa oameni care au un arsenal de abilități și cunoștințe multilaterale necesare pentru a supraviețui selecției naturale din secolul informației.
Organizatorii nu sunt doctori în neuroștiințe, însă cei care au creat formatul discursurilor TEDx – cu siguranță sunt. În 18 minute se pot întâmpla foarte multe. Ideea este să folosești acest timp corect.
