(foto, video) Cum se face activism prin artă la sat și cum luptă Rusanda Curcă cu rezistența „așa a fost, așa să fie” a oamenilor din Hârtop

Update. 21 septembrie 2020, 15.30.

La această oră, Rusanda ne-a anunțat că i-a fost refuzată schița de amplasare a #Platformei 32, pe motiv că terenul respectiv ar fi fost destinat construcției unui monument. Tânăra ne-a spus că va continua să lupte pentru amplasarea platformei la locul respectiv, însă dacă nu va reuși, îi va găsi o nouă locație.

***

Rusanda a decis să facă educație civică, ecologică și artistică pentru că sunt domeniile cele mai ignorate, chiar dacă sunt cele mai importante. „Sunt baza pentru creșterea unei societăți cu adevărat democratice, conștiente și empatice”, ne-a povestit tânăra. I-a fost teamă să meargă cu proiecte în satul său pentru că nu-și dorea să fie judecată și se temea că nu va fi susținută de comunitate. „Cred că o parte dintre fricile astea le au și artiștii moldoveni care trăiesc și muncesc în străinătate. Când vine vorba să facă un proiect acasă, parcă-i strânge din spate. Păi uite, eu cred că pasul ăsta, de-a face proiecte acasă, e o dovadă de maturitate emoțională. Când știi cine ești, ce faci, cât valorează munca ta și care este scopul. Am simțit că sunt pregătită, am intrat în foc și am dat start proiectului Informa(l)”.

Despre cum educația ar trebui făcută cot la cot cu activismul

Rusanda a gândit activitățile din proiect în așa fel încât să fie complementare informației care se predă în școală. „De fapt, am imaginat un sistem educațional care așa ar fi trebuit să funcționeze. De exemplu, la obiectul educație pentru mediu, elevii ar trebui să aibă întâlniri de câteva ori pe an cu activiști de mediu, antreprenori care fac agricultură organică, ingineri pe eficiență energetică etc., să cunoască oameni și istorii reale, de la care să se poată inspira, dar și să cunoască cum funcționează lucrurile de facto. Sau la obiectul Educație pentru societate, la ore, elevii ar trebui să se întâlnească cu activiști civici, avocați, membri ai unor organizații care sunt specializați pe drepturile omului, să învețe să scrie petiții și să-și apere drepturile”, spune Rusanda.

În Informa(l) erau incluse activități ca atelier pe democrație participativă, seminar pe managementul deșeurilor vegetale și solide, plantări de copaci, salubrizarea râulețului din sat, colectarea deșeurilor electronice, atelier pe învățare experențială pentru profesori, atelier pe creative recycling pentru copii, atelier de dramaturgie contemporană pentru adolescenți etc. Unele a reușit să le facă cum au fost gândite, altele, odată cu carantina, a trebuit să le regândească. Spre exemplu, în loc de seminarul pe managementul deșeurilor solide și voluntariat și spirit civic, a produs două filmulețe la aceste subiecte.

#Platforma 32 e despre libertatea exprimării

În cadrul proiectului Informa(l), a fost pusă la vot realizarea a patru miniproiecte comunitare care aveau un buget de 200 de euro fiecare (banii Uniunii Europene). Unul dintre ele a fost și amenajarea unui foișor multifuncțional din paleți, costul căruia a fost estimat la minimum 20 000 de lei. Și-a zis că mai poate economisi din celelalte proiecte, dar i-ar mai fi trebuit oricum încă 10 000. Atunci, a decis că va implica și comunitatea, prin munci voluntare și prin strângere de fonduri. „Persoanele, care doreau să se implice, luau paleți acasă, îi șlefuiau, vopseau și ni-i dădeau înapoi. O familie a luat 20 de paleți (din 60). A fost foarte multă muncă la fiecare palet.” Cei care nu puteau să se implice cu munci, puteau dona bani. Astfel a fost lansată campania #adoptăunpalet, la care au participat în jur de 50 de persoane din sat, din diasporă și prieteni de-ai Rusandei. Vă povesteam anterior cum și-a convins prietenii să doneze bani în campanie de ziua sa.

Tot în perioada asta, a găsit și numele foișorului, #Platforma32, numărul 32 venind de la articolul 32 din constituție, cu privire la libertatea exprimării. „Am zis că platforma ar putea găzdui tot felul de evenimente în aer liber, de la discuții publice între săteni, la discuții publice cu politicieni, activiști, serate de poezii, concerte de forme mici, ateliere pe women empowerment și ateliere creative. #Platforma32 se vrea a fi și o bibliotecă în aer liber, unde locuitorii să-și petreacă timpul liber. #Platforma32 e un simbol al schimbărilor.”

 „Am rămas șocată de tot sistemul ăsta, de cum se iau decizii și de atitudini”

 „Primele reacții au fost destul de ok”, spune activista. Lumea nu înțelegea ce are de gând să facă și a zis: „hai să vedem”. Aventura a început după ce lumea a înțeles că tânăra vrea să facă schimbări.

„În general, oamenii au o rezistență aparte când vine vorba de schimbare. Sau poate e comoditate, obișnuință. A fost așa, așa să fie. Dacă le zic că e ok să avem implementat un sistem de colectare separată a deșeurilor și putem face asta în cinci ani, mi se răspundea că sunt o visătoare și poate peste 100 de ani vom reuși, că aici nu ți-e Europa sau Japonia. Zic, cofinananțați, vă rog, două concerte de muzică clasică (2 500 de lei), mi se răspunde că satul n-are nevoie de muzică clasică, ei sunt ok cu conținutul cultural care se produce de localnici. Zic, vreau să plantez o livadă comunitară, mi se răspunde că fiecare are grădina lui unde-și pune pomi fructiferi. Și istorioare din astea se adună pe zi ce trece.”

Situația e complicată și pentru că satul nu are primar de un an, iar toate deciziile sunt luate de consilieri. „Consilieri care stau de mulți ani acolo și ridică mâna fără să pună întrebări, consilieri care n-au gândire strategică și nu-s vizionari. Fiecare întâlnire cu ei e tortură. Atâta bulling, cât am avut anul ăsta, n-am avut în viață și din partea autorităților, și din partea locuitorilor. Deja făceau adunări pe mahala să mă alunge din sat. Pentru ce? Pentru că oamenii vor să dea foc cum au mai dat, să arunce gunoiul în drum cum l-au mai aruncat, să se alcoolizeze cum s-au mai alcoolizat, să fure cum au mai furat, să intimideze cum au mai intimidat, să încalce așa cum au mai încălcat”, povestește activista.

Schema de amplasare a #Platformei32 urmează să fie aprobată, însă Rusanda este convinsă că vor fi găsite motive de a nu aproba proiectul. „Pentru ei funcționează și motivul #deatâta. Pentru mine #Platforma32 e un simbol al schimbărilor. Au mai fost tineri care au venit cu inițiative, dar li s-a dat peste cap și ei au renunțat. Apare câte un tânăr care încearcă să pună întrebări și e intimidat sau supus bulling-ului. Uneori, mă simt ca în «Leviatanul». Alteori, mă apucă deznădejdea. Noroc de familia mea și de câțiva oameni în sat cu mintea deschisă, oameni cu care comunic, oameni cu care lucrez și ne încurajăm reciproc. Sunt oameni care-mi scriu, din sat și din diasporă: «Drumul pe care ți l-ai ales e nobil, dar e plini de spini».”

Pandemia i-a dat mai mult timp să înțeleagă cum funcționează autoritatea publică locală și care sunt drepturile sale ca cetățean. A șocat-o sistemul pe care l-a confruntat, modul în care se iau decizii și atitudinile pe care le-a întâlnit. „Funcționarii publici se cred șefi pe stâna comună Hârtop și dacă cineva ridică capul, e tăiat imediat. E de groază, iar lumea nu se implică pentru că n-are educație civică, ecologică și artistică. Și toată groaza asta se-ntâmplă în toată Moldova. E nevoie de alchimiști care să transforme toată groaza asta în aur.”

Artă în Mahala

Rusanda e în continuare motivată să gândească proiecte de educație prin artă, mai mari, prin mai multe sate, unde să lucreze la dezvoltarea conștiinței populației. Proiectului o să-i zică „Artă în mahala” și-o să înceapă anul viitor, în luna mai. „Am zis c-o să includă mai multe sate, pentru că am găsit tineri interesați care vor să facă asta și în satele lor, tineri care s-au întors acasă de peste hotare și muncesc la dezvoltarea comunităților lor. Am observat o creștere a numărului de organizații care fac proiecte în sate, am observat o creștere a numărului de primari tineri în sate, am văzut că finanțatorii externi au început să investească mai mult în dezvoltarea comunităților rurale și asta mă bucură. Așa, calitatea vieții la sate va crește și lumea va începe să se mute aici, mai ales că o mulțime de joburi poți să le faci de acasă deja. Atunci de ce să nu ai casă în sat, unde să ai acces la cultură și educație de calitate și unde poți să te împământezi atunci când ai nevoie?”, ne-a mai spus Rusanda.