Pentru al doilea an consecutiv echipa diez urmărește activ expediția de muzică academică La La Play. Prin urmare, încă anul trecut v-am făcut cunoștință cu Marian Ungur, un tânăr ambițios care combină munca de profesor cu cea de compozitor și interpret la pian. Acum ne-am propus să actualizăm informația și să-l descoperim pe Marian din altă perspectivă.
#Face muzică de la 10 ani
Marian face muzică de la vârsta de zece ani. A absolvit școala de muzică, unde timp de șapte ani a studiat pianul, după care a urmat Colegiul de Muzică și Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Deși a început să studieze pianul, ulterior a înțeles că vrea să fie compozitor. În timp, pianul i-a rămas la fel de drag.
„Am absolvit colegiul muzical la specialitatea compoziții și masteratul tot la compoziție. Profesia mea de bază este compozitor, dar pasiunea pentru pian nu am pierdut-o, aici în La La Play cu mare drag am acceptat să fiu clapist. Concertele zilnice mă ajută să mă dezvolt ca interpret”.
Pe lângă faptul că este compozitor și clapist, Marian predă la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Capitală. „Am început să predau încă din anul III de conservator. Am început la colegiul de muzică de la Chișinău. A fost o provocare, dar a fost interesant”.
Tânărul acceptă cu drag toate provocările care i se ivesc în cale. Munca în calitate de profesor i-a devenit dragă, deoarece poate dezvolta pasiunea pentru muzica de calitate a tinerii generații. „Interesant, captivant și folositor, cele trei principii de bază. Lecția trebuie să aibă conținut, să dezvolte studentului capacitatea de analiză”.
#Imnul care sună în fiecare an la Cricova
Cea mai mare parte a timpului său, Marian o dedică specialității de bază pe care o are, compoziția. „Am acasă un studiou mic, în care imprim”.
Atât timp cât munca este o pasiune pentru tine, vine cumva și recunoașterea, crede Marian. „Cu vreo 4-5 ani în urmă cu Cristina Pintiliu, am compus imnul pentru Cricova. Colegul nostru spune că de fiecare dată de 1 septembrie, la Cricova sună acest imn. Am colaborat și cu Cătălin Josan, am făcut mai multe aranjamente pentru el. Am făcut și 5 aranjamente pentru nunta lui Pasha Parfeni. Indirect am lucrat și cu Orchestra Lăutarii, am pregătit notele pentru concertul Lăutarii ALTFEL, am adaptat aranjmanetele care deja erau pentru orchestră și pentru band”.
#Ce muzică asculta neamul românesc la Cetatea Suceava
Pe 21 august expediția de muzică academică La La Play a ajuns la Cetatea de Scaun a Sucevei, care datează din secolul XIV. „Poporul român a apărut cam în secolul XIV, sub influența sau datorită civilizației ortodoxe. Astfel, în România până azi prevalează muzica inspirată de la bizantini”.
În perioada când a fost construită Cetatea de Scaun a Sucevei, pe lângă muzica bisericească, inspirată de la Imperiu Bizantin, românii mai începeau să îngâne doinele. Prin urmare muzica folclorică coexistă cu cea bisericească. „Folclorul, sau muzica laică a existat permanent, dar ea nu s-a scris, nu a fost notată, și se transmitea pe cale orală, iar muzica bizantină a fost deja documentată, prin diferite semne grafice care arăta o linie a melodiei. Aceste încercări inițiale cu timpul au avansat și au devenit mai exacte. Muzica bizantină a fost codată, ca să nu fie interpretată de cine nu trebuie, deoarece muzica bisericească era considerată sacră”.
#„Poporul nostru doinea de mult timp”
Marian spune că în secolul XIV, XV, XVI, muzica pe teritoriul nostru, avea doar două direcții: cea laică și cea bisericească. „Poporul nostru doinea de mult timp, paralel era și muzica de cult bisericească. Un cetățean al Țării Moldovei, Românești, foarte clar înțelegea unde-i sărbătoare, și unde-i muzică bisericească, prin ochii de creștin care merge la biserică, și creștin care are bucurii și merge la sărbătoare”.
După apariția internetului și televiziuni, hotarele meditice s-au distrus. Astfel muzica românească s-a adaptat cu muzica globală, zice tânărul compozitor. „Nu putem să ne izolăm. Istoria muzicii putem să o vedem doar în ansamblu, luând în vedere și vestul și estul, și laică, și clerică, pe toate liniile depistăm interdependențile dintre ele”.
Actualmente muzica e percepută foarte diferit, din cauza procesului de globalizare, crede Marian. „Muzica acum e percepută ca un suport care-l ajută pe tânăr să se relaxeze. Dacă s-ar face în Chișinău un concert de muzică bizantină, sala nu s-ar umple nici pe jumătate. Dacă ar cânta un Tiesto sau Stas Mihailov, atunci biletele s-ar vinde cu două luni înainte și asta ridică mai multe semne de întrebare, în ceea ce ține de cultura pe care o avem. Muzica trebuie percepută în liniște, nu la un hamburger sau stând pe Facebook”.
