Adrian Băluțel este un tânăr activist civic, pasionat de politica externă și diplomație. Primul tânăr din Republica Moldova, deţinător al premiului Tânărul European al Anului 2016. Astfel Adrian încearcă să explice simplu dacă proiectul „Prima casă” a Guvernului Filip este un proiect real sau doar o speranță.
Programul „Prima Casă” în Republica Moldova de mai bine de 13 ani este o speranță deșartă a tinerilor și un bazin de promisiuni false date de generații întregi de politicieni. Prima dată ideea proiectului a apărut încă în 2004. Până în prezent a fost o singură încercare, în 2010, de a lansa un proiect pilot în Chișinău. Din cauze nedeclarate proiectul pilot a eșuat lamentabil și s-a încheiat definitiv în 2015. Cu toate acestea, inițiativa programului „Prima Casă” s-a regăsit, într-o formă sau alta, atât în programele multor partide, cât și în discursurile politicienilor din 2004 încoace. În pofida acestui fapt, la ora actuală nu există programul „Prima Casă”, în forma pe care o cunoaștem și niciun alt proiect național, de amploare, de facilitare a accesului la locuințe pentru tineri.
Ce înseamnă de fapt programul „Prima Casă”?
Este o inițiativă prin care Guvernul (statul) garantează creditul bancii (își asumă responsabilitatea) ca banca să-l poată oferi tinerilor cu condiții mai avantajoase. Astfel, băncile pot oferi credite cu dobânzi mai joase pe termen lung pentru că au încredere că, dacă persoana (familia tânară) care a luat creditul nu îl poate rambursa, statul va achita creditul (apoi statul va fi responsabil să pună sechestru pe apartament, să-l vândă și să-și întoarcă banii).
Cum funcționează proiectul în România și de ce reușește?
Programul „Prima casă” în Romania a fost lansat în 2009. De atunci până în 2017 proiectul a acordat cca 200.000 de împrumuturi, iar statul garantează între 40 % (pentru locuințe vechi) și 60 % (pentru locuințe noi) din valoarea creditului. Programul prevede că tinerii pot lua împrumuturi nu mai mult de 60.000 de euro, iar băncile care intră în program vor impune o dobândă nu mai mare de 3%. Băncile românești au și calculatoare online care arată că, dacă contractați prin programul „Prima Casă” un credit la ei, dobânda anuală efectivă (dobânda + toate comisionele) va fi de cca 3,5 % (vedeți aici un exemplu). Încă un lucru, programul cere ca persoana care ia creditul să achite 5 % în avans.
De ce în prezent un asemenea proiect este o utopie și, cu părere de rău, o speranță falsă în Moldova?
Având în vedere că prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, a declarat public că proiectul de lege care urmează să fie pregătit va avea trăsături similare celui din România (se gajează 50 % de către bancă și 50 % se oferă pentru 25 de ani, 10 % contribuția tânărului și până la 900.000 lei, adică aproximativ 42 000 EUR, pot fi contractați în calitate de credit), sunt câteva aspecte ce ridică mari semne de întrebare la partea de implementare și capacitatea Guvernului la ora actuală să desfășoare un asemenea program, din următoarele considerente:
#1. Mărimea Fondului de Garantare.
De mărimea fondului depinde câte garanții pot fi oferite. Dacă Guvernul nu va putea acorda destule împrumuturi, băncile nu vor fi interesate să participe la program (să pregătești un întreg program de credit, la un procent mult mai mic decât mediu pe piață este extrem de neatractiv pentru bănci). De exemplu, în România pe an se oferă în medie 25.000 de împrumuturi. Având în vedere că în Moldova se vrea un proiect național, de amploare, durabil, iar ca populație țara noastră este de cca șase ori mai mică decât România, autoritățile ar fi trebuit să aibă capacitatea de a acorda minim *4.000 (ok, hai 2.000) de împrumuturi pe an. Asta înseamnă un fond de minim *900 de milioane de lei sau peste 42 de mln de Euro /din declarația lui Filip reiese că Guvernul vrea să garanteze 50 % din credite până la 900 000. P.s. Fapt divers. În România fondul de garantare a creditelor are o valoare de cca 122 de milioane de Euro pentru anul 2017.
#2. Încrederea Băncilor și Rata Dobânzii.
Pentru ca ratele dobânzilor la bănci să fie mici sunt câteva premise simple care trebuie îndeplinite. Rata de bază la credite a băncii naționale trebuie să fie cât mai joasă, piața bancară și cea valutară trebuie să fie puternice și stabile, țara trebuie să aibă o prognoză de creștere economică stabilă și de lungă durată. Ca să nu mă întind prea tare, o să zic că noi o dăm în bară cam la fiecare din aceste puncte și la multe altele, motiv din care piața creditelor este foarte scumpă. Exemplu: *În Romania un credit ipotecar simplu (nu prin programul „Prima casă”) în sumă de cca 60.000 de Euro pe o perioadă de 30 de ani ar presupune o dobândă totală de 4,29% (aici calculator online). În Moldova un credit de cca 60.000 de Euro pe durata de 20 de ani (mai mult nu se acordă) ar presupune o dobândă totală de 14,35 % anual (aici calculator) (*Calculatoarele la bănci au fost alese aleatoriu la prima căutare pe Google).
Pentru a fi atractiv, programul „Prima casă” în Republica Moldova trebuie să ofere tinerilor o dobândă nu mai mare de 5-6 % (vox populi) ce pentru unele bănci ar însemna să-și diminueze dobânda cu până la 10% (adică să facă mai puțini bani cu riscuri mai mari în speranța că vor acorda mai multe credite) + având în vedere rata de bază a creditelor impuse de banca națională (6,5 %) eu nu sunt sigur dacă asta este posibil. Cert este că pentru a face proiectul atrăgător, băncile și statul ar trebui să găsească o soluție să acorde credite cu o dobândă cât mai joasă.
Au actualmente băncile din Moldova încredere să se angajeze în asemenea proiecte costisitoare și riscante? Eu personal am mari dubii.
#3. Iarăși, mărimea fondului și capacitatea Guvernului de a investi atât de mulți bani.
Ca fondul să fie funcțional, el trebuie să dureze în timp și să dețină capacitatea să acorde garanții, ceea ce înseamnă foarte mulți bani, în fiecare an. Având în vedere criza din sistemul bancar, deficitul bugetar în creștere, scepticismul partenerilor internaționali, problemele cu fondul de pensii și cheltuielile pe care statul deja le are și cu greu le poate onora, este oare capabil Guvernul să găsească bani, sute de milioane de lei (nu pe datorie) pe care să le aloce pentru program?
La asta se adaugă lipsa de experiență în asemenea inițiative (de exemplu Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri actualmente oferă garantare pentru maxim 50 % din 700.000 de lei și oferă comparativ mult mai puține garanții de genul dat decât va trebui să ofere „Prima casă”).
Recomandări către cei care vor lucra la inițiativă
#. Consultați tinerii și organizațiile de tineret (pe bune). Ascultați nevoile tinerilor și dacă vă aventurați în dezvoltarea programului „Prima Casă”, faceți un program care să fie chiar accesibil și prietenos pentru ei;
#. Asigurați-vă că aveți datele și statistica în ordine. Dezvoltarea unui program de asemenea amploare nu iartă greșeli în calcule, iar dacă peste ceva timp se va lansa un proiect care pur și simplu nu va fi atractiv fie pentru tineri, fie pentru bănci, atunci tot ce vom primi, va fi încă un program pe hârtie cu zero impact și câteva milioane de lei aruncate în vânt
#. Nu apelați la banii donatorilor. Partenerii internaționali trebuie să se implice în planificarea proiectului, monitorizarea lui etc, dar nu în finațare. Cum am menționat mai sus, este un proiect extrem de costisitor, care odată lansat trebuie să dureze în timp, respectiv Guvernul trebuie să-și asume capacitatea de a finanța proiectul de sine stătător.
Concluzie finală și câteva recomandări
Republica Moldova are nevoie stringentă de un asemenea program. Asigurarea cu locuințe a tinerilor este într-adevăr o problemă majoră, în prezent neexistând programe eficiente și atractive de susținere a tinerilor la acest capitol, dar cu părere de rău, la ora actuală, țara noastră se află într-o situație financiară atât de deplorabilă, încât pur și simplu nu își poate permite un program de genul dat (un program calitativ și durabil, firește).
Dezvoltarea încă a unui program doar din ambiții populiste și dorință de capital politic va prejudicia mult bugetul de stat și în repetate rânduri va afecta major speranța tinerilor într-un viitor în Republica Moldova. Pe lângă toate astea, este nevoie de un Guvern credibil, cu adevărat deschis către propunerile sectorului privat și a societății civile, eficient în gestiunea banilor și în implementarea inovațiilor.
* Toate calculele marcate cu asterix sunt calcule teoretice și rezultă din ideea de a calcula aproximativ costurile programului „Prima Casă” în Republica Moldova, similar celui din România
Având în vedere că articolul face referință la mai multe cifre, date și prevederi, vedeți aici mai multe link-uri de unde am preluat informația pentru articolul dat:
https://www.cntm.md/sites/default/files/POLICY%20PAPER%20„Accesul%20tinerilor%20la%20locuințe”.pdf
http://www.conso.ro/ghid/programul-prima-casa
http://www.dreptonline.ro/legislatie/oug_masuri_implementare_program_prima_casa_60_2009.php
http://mdrc.gov.md/slidepageview.php?l=ro&idc=35&t=/Minister/Organizatii-subordonate&
https://www.brd.ro/persoane-fizice/credite/credite-locuinta/prima-casa
http://fgc.odimm.md/files/ro/news/fgc_fonduldestat.pdf
Opiniile, constatările și concluziile din articol aparțin autorului și nu reflectă neapărat cele ale redacției #diez.
Related Posts
Simplu (sau Mură-n-Gură): De ce Parlamentul European ar amâna acordarea a 100 mln Euro pentru Moldova și cine se face vinovat?
Guvernul lansează proiectul „Prima casă”. Cum vor putea tinerii să își cumpere o locuință
Bright Academy - un proiect pentru dezvoltarea multidimensională a tinerilor
Adrian Băluțel este primul tânăr din Moldova care a fost desemnat „Tânărul european al anului 2016”
Sarcasm și ironie: Cum internauții încearcă să accepte ideea că a nins la sfârșit de aprilie
Reacțiile internauților la declarațiile Corinei Fusu despre tinerii bloggeri și trolleri
