Studiu. Tinerii din Moldova sunt activi pe rețelele de socializare, dar pasivi în viața social-politică

Cercetarea reprezintă o analiză a situației sectorului de tineret din Republica Moldova din perspectiva activismului tinerilor și potențialul acestora de a influența în mod pozitiv mersul evenimentelor de pe scena social-politică.

„Majoritatea tăcută” sunt tinerii care au venituri mici, educație și nivel de informare redus, au mai puține relații utile, fiind conservatori și intoleranți. Tinerii din această categorie rămân înafara tuturor programelor, inclusiv ce țin de participare. Ei sunt preocupați, în fond, de rezolvarea problemelor socio-economice cu care se confruntă. De cealaltă parte, minoritatea activă este reprezentată de tinerii care participă la consultări, care încearcă să se implice în procesele de luare a deciziilor. Sunt tineri în căutarea oportunităților de dezvoltare personală și profesională.

Analizând datele statistice disponibile dar și din interviurile desfășurate, experții constată o participare politică și civică scăzută a tinerilor. Într-un context general de dezinteres și lipsă a implicării, tinerii sunt chiar mai puțin activi și interesați decât media populației. Chiar dacă este remarcată o implicare activă prin intermediul rețelelor sociale, aceasta nu are o corespondență deplină în offline.

Forme de implicare civică a tinerilor: 7% dintre ei semnează petiții; 6% participă la demonstrații de protest; și 4% la o grevă; 3% sunt membri ai unui ONG; 3% ai unei organizații religioase; 8% ai unui club sportiv; 3% ai unui partid politic; 3% ai unui sindicat; și tot 3% ai unui grup de inițiativă cetățenească. (*Datele fac parte din studiul „Biserică și Stat în Republica Moldova”, care urmează a fi lansat pe parcursul anului 2017 de Fundația Soros-Moldova).

În urma interviurilor și discuțiilor cu tineri din diferite sfere sociale, experții studiului au identificat trei domenii ca fiind prioritare pentru tinerii din Republica Moldova:

#1. sistemul educațional anacronic incapabil să răspundă nevoilor și intereselor tinerilor.,
#2. conflictul de generații/mentalități care împiedică dezvoltarea activismului tinerilor prin diferența de valori și perspective a tinerilor față de restul generațiilor.
#3. revigorarea și dezvoltarea urbană pentru a crea spații care să găzduiască și să stimuleze implicarea civică. Unul dintre respondenți a observat, cu referire la Chișinău, că și atunci când autoritățile au planuri urbanistice, acestea au drept element central mașinile și deplasarea lor și nu spații publice destinate cetățenilor.

Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), tinerii (15-29 de ani) reprezintă aproximativ un sfert din populația stabilă a Republicii Moldova. Datele BNS indică și o scădere lentă, dar continuă, a ponderii tinerilor (15-29 de ani) în rândul populației stabile din Republica Moldova, de la 26,5% în 2012, la 23,6% în 2016. Numărul total de tineri înregistrați în Moldova, în 2016, este de 838.291 persoane.
Dintre tineri, 51% sunt bărbați și 49% sunt femei, o situație ușor inversată față de cea a populației generale (48,1% bărbați, 51,9% femei). Tinerii locuiesc preponderent (59,8%) în mediul rural, față de 40,2% în mediul urban, similar cu procentele pentru întreaga populație (57,5% rural, 42,5% urban), poate cu o ruralizare ceva mai accentuată.