(foto) De ce și cum unele locuri de veci din Cimitirul Armenesc riscă să fie scoase din nou la vânzare

Internauții se arată nedumeriți de acțiunile intreprinse de cei de la Servicii Funerare pentru a economisi spațiu și a face bani pe seama locurilor de veci, dar și de faptul că pietrele funerare, potențiale monumente istorice, ar putea fi demontate și vândute unor noi clienți.

Marea majoritate a mormintelor vizate sunt ale unor personalități care au fost înhumate aici mai bine de o sută de ani în urmă, la începutul secolului 20 și cel mai probabil rudele de gradul 1 al acestora nu se mai află în viață. „Semnal de alarmă! Se caută rudele de gradul 1 la Cimitirul Central al Capitalei. O mulțime de afișe au fost postate recent pe locurile cele mai centrale din cimitir, inclusiv pe monumentele care prezintă interes istoric și chiar artistic, inclusiv a celor decedați în 1905. Alooooooo, Primăria! Vă rog să ajungă acest semnal de alarmă unde credeți că poate și trebuie să ajungă. Intuiția îmi spune că SE VOR locuri bune la cimitir și o să rămânem fără picătură de istorie ce ne-a mai rămas”, a scris sâmbătă pe Facebook Ruxanda Capmari.

Maria Romanescu, directoare adjunctă la Combinatul de Servicii Funerare, susține că, potrivit regulamentului, instituția în care activează are tot dreptul să redistribuie acele locuri de veci dacă nu fost achitată taxa de stat de către rudele răposatului. „La noi acum toate mormintele se cer a fi autorizate, acolo unde acestea au fost autorizate evident că nu s-au plasat așa anunțuri. Multă lume este plecată peste hotare, iar situația mormintelor celor apropiați a fost lăsată în voia sorții, dar noi suntem o întreprindere care prestează servicii populației și suntem puși în situația să avem tot timpul răspuns pozitiv la solicitări”, susține funcționara.

„Însă situația dată (n.r deshumării) va parveni în caz de necesitate pentru că noi, atâta timp cât mai avem terenuri disponibile și soluții mergem pe varianta optimă pentru toată lumea. În cazul în care nu vom mai avea teren, acestea vor fi puse în rând pentru a fi redistribuite”, mai adaugă directoare adjunctă.

Maria Romanescu citează și o modificare a deciziei CMC nr. 1/8 din 30.01.2014, (pct. 3.11) ce le permite să întreprindă astfel de acțiuni. „Înhumările se efectuează doar pe loturile arendate, în locurile libere de înhumări ale cimitirului. Mormintele care nu prezintă valoare istorică, cu o vechime mai mare de 20 de ani, pentru care nu au parvenit adresări din partea rudelor de gr. I și nu s-au achitat taxele pentru întreținere, pot fi distribuite altor concesionari pentru rezervare sau înhumare”, se menționează în Regulamentul funcționării cimitirelor din oraşul Chişinău.

Totodată, rudele de gradul 1 ale persoanelor decedate și înmormântate la cimitirul Central pot beneficia de dreptul rezervării loturilor în baza actelor de confirmare a gradului de rudenie. După caz se permite înhumarea rudelor în aceleași morminte.

De menționat că locurile de înhumare nu intră în proprietatea rudelor răposatului/ților – acestea se dau doar cu titlu de arendă și cu obligația de achitare a unei taxe stabilite la o anumită perioadă de timp. Arendaşul are dreptul să renunțe la concesiune. În acest caz, el îşi asumă obligațiunea de a exhuma şi transfera osemintele în alt loc sau achită costul reînhumării osemintelor în mormântul comun.

Cimitirul Central din Chișinău, numit impropriu Cimitirul Armenesc, este unul dintre cele mai cunoscute cimitire din Republica Moldova. Fondat în 1811, el este locul de odihnă al multor personalități marcante din istoria și cultura Moldovei. Cimitirul este amplasat în sectorul Centru al municipiului Chișinău, în „triunghiul” străzilor Alexei Mateevici, Vasile Alecsandri și Pantelimon Halippa. Intrarea centrală în cimitir este din strada Al. Mateevici, 11, iar la poarta lui începe strada Armenească, de la care și se trage denumirea colocvială a cimitirului. Cimitirul mai are alte două intrări: una din spatele cinematografului „Gaudeamus” din scuarul Pan Halippa și alta dinspre Memorialul „Maica Îndurerată” din Piața Pan Halippa.

Deși este cel mai vechi cimitir din Chișinău, el nu se regăsește printre alte cimitire cu statut protejat, incluse în „Registrul Monumentelor din Republica Moldova”.

Din anul 2010, conform art. 1.6-1.8 ale „Regulamentului de funcționare a cimitirelor din municipiul Chișinău”, la Cimitirul Central se oferă locuri pentru înhumare doar persoanelor care au obținut distincții de stat.

Cimitirul Central din Chișinău a fost fondat în anul 1811. Peste șapte ani, pe teritoriul său a fost ridicată Biserica Tuturor Sfinților. În perioada țaristă cimitirul era strict ortodox, iar în perioada sovietică era comun.

Cimitirul are o suprafață de circa 10 ha. Cel mai vechi mormânt păstrat datează din anul 1825. La proiectarea cimitirului a participat și Alexandru Bernardazzi.

În perioada sovietică cimitirul a fost redus în dimensiuni – în 1958 pe locul unor foste morminte fiind deschis cinematograful «40 лет ВЛКСМ» (40 de ani ai VLKSM; în prezent numit «Gaudeamus»). Timp de peste 30 de ani cimitirul a fost închis, aici ne mai având loc înmormântări.

Conform art. 1.6-1.8 ale „Regulamentului de funcționare a cimitirelor din municipiul Chișinău”, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău, numărul 4/11 din data de 15.04.2010, „Loturile de pământ destinate înhumărilor la cimitirul Central se distribuie persoanelor decorate cu distincții în muncă și luptă (Ordinul Republicii, Ordinul „Ștefan cel Mare”) sau cu distincții de stat ale fostei URSS similare acestora. În locurile speciale din cimitirul Central în limita disponibilității, la propunerea unor instituții publice, primarul general aprobă distribuirea sau concesionarea de loturi pentru înhumarea unor personalități marcante ale Republicii Moldova.

Personalități marcante înmormântate la Cimitritul central: Alexie Mateevici, Ion și Doina Aldea-Teodorovici, Grigore Vieru, Nicolae Sulac, Mihai Dolgan, Ion Vatamanu, Maria Bieșu, Leonida Lari, Mihai Volontir, Carol Schmidt — primar al Chișinăului între anii 1877 și 1903, Alexandru Plămădeală — sculptor român basareabean, poetul Liviu Deleanu, Constantin Tănase, membri ai familiei Krupensky, prințul sârb Aleksei Karađorđević și Principesa Dadiani.