Mamele fără loc de muncă nu pot fi private de indemnizaţia de maternitate

Într-un comunicat de presă, Curtea a menționat că aceste condiții creează o atitudine inechitabilă între soțiile care nu au lucrat deloc și cele care au lucrat parţial în ultimele 9 luni premergătoare concediului de maternitate. Deși, în ziua nașterii, cele două categorii de mame au același statut, de persoane întreținute, legislația prevede retribuție socială doar pentru soțiile șomere pe toată durata celor 9 luni de sarcină.

În context, Curtea a subliniat că tratamentul diferențiat instituit pentru obținerea indemnizației de maternitate fără o justificare obiectivă și rezonabilă este contrar prevederilor Constituției cu privire la Egalitate, Dreptul la asistență și protecție socială și Protecția Familiei, scrie zdg.md.

De asemenea, Curtea a reiterat că, deşi, statul beneficiază de o amplă marjă de apreciere în domeniul securităţii sociale, şi prin urmare este în drept să extindă protecţia socială mai multor categorii de persoane, acesta este obligat să asigure un tratament echitabil între toate categoriile beneficiare de indemnizaţie de maternitate.

Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

Sesizarea a fost depusă la CCM în cadrul unei excepții de neconstituționalitate de către reprezentantul reclamantei, Ipatii Denis, în cadrul unui litigiu care se află pe rolul Judecătoriei Chișinău, sectorul Centru.

Astăzi, 9 februarie, se împlinește un an de la adoptarea Hotărârii CCM, în urma căreia judecătorilor, avocaților şi cetățenilor care au dosare pe rol le-a fost oferit dreptul să sesizeze Curtea Constituțională în privinţa excepţiilor de neconstituţionalitate.

Subiectul fost examinat de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă: Alexandru Tănase, Aurel Băieşu, Igor Dolea, Victor Popa, Veaceslav Zaporojan.

În cazul examinat, reclamanta a fost angajată în câmpul muncii în cele 9 luni premergătoare concediului de maternitate însă la câteva luni, până la naștere, a demisionat. Aceasta a pretins că neacordarea indemnizației de maternitate – din mărimea salariului soțului – mamei care a lucrat o anumită perioadă pe parcursul a 9 luni de zile premergătoare nașterii și a demisionat, constituie un tratament discriminatoriu în raport cu mamele care nu activează în general pe parcursul acestor 9 luni și beneficiază de acest drept.