Cum ne poate ajuta educația artistică să gândim „în afara cutiuței”. Recomandări pentru antreprenorii culturali de la experta în comunicare Anush Begloyan

• Cum se manifestă comunicarea în prezent, în contextul erei digitale?

În prezent, comunicarea este dependentă de sursele de informare. Acum, fiecare individ poate deveni o sursă de informare, iar ulterior să continue transmiterea unei informații până la generarea unui flux informativ. Astfel, în funcție de interesul pe care reușim să-l câștigăm față de audiență, putem deveni mai populari decât orice altă media tradițională. Există influenceri în Social Media care au mai mult feedback decât multe alte canale media. De asemenea, acest flux de informații este consumat de mulți oameni, indiferent de prezența lor fizică sau limba pe care o vorbesc. Informația globală nu mai este controlată la fel ca înaintea apariției internetului.

• Care sunt cele mai mari provocări în acest sens?

Găsirea adevărului este cea mai mare provocare. Mediile tradiționale au un avantaj mare și anume faptul că sunt responsabile de conținut și poți găsi persoane pe care să le faci responsabile de anumite falsuri răspândite. În Social Media însă, suntem în mare parte anonimi, putem să ne ascundem identitatea. Da, putem să facem o grămadă de lucruri bune din cauza lipsei de cenzură, dar putem și să creăm neînțelegeri din cauza dezinformării. Partea slabă și totodată partea puternică a internetului este că informația stă acolo pentru totdeauna, iar asta înseamnă că o informație falsă poate face rău pentru mult timp, chiar și după ce a fost declarată falsă. Pe de altă parte, acest fapt le face mai dificilă misiunea guvernanților sau managerilor unor companii să ascundă ceva.

• Ce este specific pentru comunicarea în domeniul culturii și ce are Moldova în particular la acest capitol?

Cultura ne definește modul de gândire, valorile noastre și societatea ca întreg. Discuțiile culturale ne formează ca personalitate, ne determină acțiunile și comportamentul. Spre exemplu, nivelul respectării legilor într-o societate este influențat de cultura din acea societate, acceptarea corupției, care la fel, este relaționată de valorile societății. Când nu ai aceste discuții culturale, nu te gândești prin perspectiva în care societatea percepe anumite valori și astfel, nici nu poți decide unde vrei să mergi și ce fel de viitor vrei să ai pentru copiii tăi. Cultura trebuie să fie unul din pilonii principali pentru agenda națională a fiecărei națiuni, pentru că ea formează sistemul politic, definește atitudinea către dezvoltarea economică, atitudinea față de lucru, față de grupurile vulnerabile, bătrâni sau copii.

În țările post-sovietice, așa cum este și Moldova, există un model paternalist al atitudinii față de cultură. Cultura este percepută ca fiind ceva condus și guvernat de stat pentru beneficiul oamenilor. Din acest motiv, oamenii din cultură au foarte mari așteptări față de guvern, așteaptă să le spună guvernul ce să facă în privința domeniului lor de activitate. În realitate, în această societate post-modernistă, oamenii reprezentanți ai culturii trebuie să-și definească activitatea de sine stătător. Ei trebuie să acționeze în conformitate cu modelul: Creare-Producere-Distribuție-Consum. În modelul paternalist, ultimele două etape lipsesc. Noi creăm, producem și apoi așteptăm ca guvernul să aibă grijă de distribuire și să plătească ca un consumator. Guvernul nu refuză, în schimb cere să producem ceea ce își dorește să vadă. Cerând suportul statului, noi îi dăm dreptul să ne definească activitatea.

• De ce fel de atenție avem nevoie din partea Guvernului?

Guvernul trebuie să se asigure că discuțiile despre cultură au loc în mod liber, nerestricționat și că fiecare jucător are dreptul să-și exprime opinia în aceste discuții. Rolul guvernului este de a promova cultura națională din interiorul țării spre exterior. Trebuie să comunice cu alte culturi, să negocieze, să crească vizibilitatea țării ca un întreg. Promovarea culturii duce de obicei la creșterea investițiilor străine, a încrederii între oameni.

• Ce pași ar trebui să conțină strategia de comunicare a unui tânăr antreprenor în domeniul cultural?

În primul rând, trebuie să definească ce fel de conținut își dorește să producă așa încât să fie interesant pentru audiență, întrucât conținutul este lucrul principal pe care-l va vinde. Nu poți forța oamenii să fie interesați de tine. Îi poți invita să aprecieze ceva ce este nou, interesant și care îi poate conecta emoțional. Această atracție emoțională îi va face dependenți. Le va crea sentimentul că sunt îndrăgostiți, iar oamenilor le place asta, vor să se îndrăgostească din nou și din nou. Nu este neapărat să ai o audiență de milioane de oameni, dar un grup stabil ce în timp va deveni publicul tău țintă, iar prin ei vei putea să ajungi la audiența nouă.

Când vorbești cu media este important să știi că presa adoră să scrie despre lucruri pe care le înțelege. Dacă ei nu le înțeleg și vor scrie despre tine în mod forțat, atunci niciunul din voi nu va fi fericit. Jurnalistul trebuie să fie educat în aria în care lucrează, iar pentru asta are nevoie de timp ca să-i oferi această educație. Când îl vor înțelege, va fi ușor să reflecte lucrurile în modul în care el vrea ca acest lucru să se întâmple.

Un alt aspect este crearea unui conflict, iar aici mă refer la conflictul între idei și viziuni. Conflictul atrage oamenii și implică emoții. Noi toți vrem să urmăm conflictul și să prezicem cum se va termina. Discuțiile despre valori personale sunt cele mai faimoase și mai lungi discuții pe internet, între prieteni, familii, sunt chiar mai populare decât jocurile pe calculator.

• Ce greșeli ar trebui să evite un antreprenor în domeniul cultural în strategia sa de comunicare?

Snobismul este un păcat pe care îl au unii manageri de artă, iar asta se întâmplă când începi să crezi că însemni mai mult pentru umanitate decât un om simplu care merge pe drum. Oamenii vor simți asta și nu vor accepta. Trebuie să valorezi opinii ca să câștigi respect. Un artist este de succes atunci când răspunde necesităților universale ale societății.

• Antreprenorul trebuie să creeze o imagine bună proiectului pe care îl reprezintă. Care sunt limitele?

Formula ideală este să creăm o imagine bazată pe onestitate. Minciuna nu trebuie acceptată în comunicare. Nu poți ascunde nimic în lumea internetului, fiecare minciună va fi expusă în câteva ore, iar întrebarea este de ce ar trebui să ne riscăm reputația în așa mod? Reputația bună se construiește pe transparență și responsabilitate.

• Atunci când un antreprenor își construiește conținutul este mai bine să țintească o audiență largă sau una mai mică, dar specifică?

Acest lucru depinde de tipul de cultură. Dacă ești în domeniul culturii de masă, probabil ar trebui să țintești o audiență mai largă. Câteodată nu este necesar să creezi prea multă gălăgie în jurul proiectului. Trebuie să te gândești la scopul final, care poate fi unul comercial. În acest caz, trebuie să-ți construiești strategia de comunicare așa încât produsul tău să devină trendy, ceea ce înseamnă că trebuie să fie acceptat de un număr mare de oameni, dar dacă ești acceptat de un anumit grup și nu ai nevoie să te transformi în cultură de masă, trebuie să-i ții alături de tine doar pe cei a căror opinie este importantă.

• Există opinia că sectorul cultural este adresat grupurilor mici de oameni inteligenți. Dacă e așa, cum facem să lărgim acest cerc?

Nu sunt de acord cu această opinie. Cultura este un lucru de care are nevoie toată lumea. Când vorbim despre cultură ne referim la tabloul general, întrucât cultura este foarte complexă și cuprinde multe tipuri și forme de exprimare. Începem să deprindem cultura încă de mici și avem nevoie de ea pentru ca să putem gândi deschis și să vedem lucrurile în ansamblu, nu doar din anumite perspective înguste. Oamenii nu pot deveni toți artiști, dar fiecare om are nevoie de această educație pentru a înțelege cultura, de asta nu trebuie să gândim că acest sector este pentru un grup aparte de oameni. Cultura trebuie să fie pentru toți, pentru că impune și anumite valori pe care este construită societatea.

În cadrul unui curs online gratuit, Anush Begloyan vă învață cum să creaţi o campanie de advocacy: de la identificarea problemei până la evaluarea rezultatelor, analizând cazuri reale al campaniilor de succes. Absolvirea cursului vă garantează și obținerea unui certificat.

***

Articolul a fost produs în cooperare cu  Programul de Cultură și Creativitate al UE-Parteneriatul Estic 2015 – 2018 – culturepartnership.eu.