Infrastructura modernă aduc localitățile din raionul Hâncești mai aproape de Europa

26 de mii de locuitori au acces la drumul republican Chișinău-Hâncești-Cimișlia-Basarabeasca R3 și R34 după ce o porțiune de 1,4 km de drum au fost construită și iluminată în orașul Hâncești. Acest segment nou unește două regiuni: Centru și Sud, ale țării și creează premize pentru o dezvoltare regională durabilă. Activitatea face parte din prima etapă a unui proiect regional lansat în august 2014.

Prin construcția drumului de ocolire, traficul s-a transferat în afara centrului urban al orașului Hâncești, dezvoltarea economică s-a intensificat, iar condițiile de viață a locuitorilor s-au îmbunătățit. Totodată, noua porțiune de drum deschide o mai mare perspectivă și pentru celelalte localități învecinate – Bozieni, Bobeica, Logănești și nu doar.

„Porțiunea de drum vine la pachet cu toată infrastructura necesară ca orice agent economic să poate investi cu ușurință în zonă respectivă. Ca rezultat, orașul va reuși să-și dezvolte desinestătător capacitatea economică și să investească ulterior în servicii publice de calitate oferite cetățenilor”, a spus primarul orașului Hâncești, Alexandru Botnari. Potrivit lui, proiectul va spori economia în regiune prin crearea Parcului Industrial, fapt ce va dinamiza sectorul IMM-urilor și va crește rata de ocupare a forței de muncă.

Costul total al proiectului „Dezvoltarea activității economice în sectorul cu potențial industrial regional a orașului Hâncești prin construcția capitală a drumului de ocolire” constituie 73 milioane lei, prima etapă fiind de 28 milioane 517 mii lei, bani oferiți din Fondul Național pentru Dezvoltare. Următoarele activități ale proiectului vizează construcția sensului giratoriu și crearea zonei verzi de-a lungul râului Cogâlnic.

Peste 2000 de gospodării din comuna Cărpineni sunt conectate la apeduct și asta datorită Uniunii Europene și a fondurilor naționale. Astfel, începând cu anul 2010, în comună au fost construite 78 de km de apeduct din totalul de 110 km, iar primul sector unde a fost lansat sistemul de apă a fost „Mărgelați”, în anul 2013. Anterior, din spusele primarului Ion Cărpineanu, oamenii erau nevoiți să plătească tractoare cu cisternă pentru a le aduce apă în rezervoare improvizate, iar apa, la rândul ei, nu era de cea mai bună calitate pentru consum.

„Datorită controlului de utilizare a apei potabile, au scăzut simțitor pierderile ce afectau rezervele de apă potabilă a comunității, a crescut nivelul de responsabilitate a fiecărui cetățean și nemijlocit s-a îmbunătățit accesul cetățenilor la apă potabilă”, susține Ion Cărpineanu. Urmează ca în acest an să fie finalizată și ultima etapă care prevede aprovizionarea a încă trei sectoare a localității, cu lungimea de 38 de km. Pentru aprovizionarea cu apă potabilă, cetățenii achită 12 lei pentru un metru cub de apă.

Evenimentele culturale din comuna Cotul Morii au loc acum în aer liber, mai exact la estrada de vară, construită anul trecut în localitate. Seri de discotecă, hore, seminare, festivaluri locale și chiar Hramul satului, toate au loc aici, după ce mai mult timp, erau desfășurate la școala din comunitate. Acest lucru le permite tinerilor să-și petreacă timpul liber în localitatea lor, fără a fi nevoiți să meargă în satele vecine pentru a distra sau a lua parte la evenimente socio-culturale.

„O localitate nu poate avea nume dacă nu are o cultură și tineri educați, care sunt viitorul comunităților noastre și a întregului popor. Pentru a crește o generație de tineri puternici, trebuie să le creăm condiții pentru diferite activități, inclusiv pentru petrecerea activă a timpului liber. Investind în tineri, investim de fapt în localitățile noastre”, consideră Lucia Guștiuc, primarul comunei. Estrada de vară din comuna Cotul Morii a fost construită cu suportul Consiliului raional Hâncești și a administrației publice locale, costul total fiind de 352 mii lei.

Orașul Hâncești, comunele Cărpineni și Cotul Morii fac parte din cele 30 de localități din Republica Moldova selectate pentru a fi vizitate de echipa Programului Bunelor Practici în vara anului 2016.

Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova a fost lansat în anul 2005 de către Consiliul Europei în cooperare cu Guvernul Republicii Moldova, asociaţiile de primari, proiectul USAID „Reforma Autorităţilor Publice Locale” și implementat de către IDIS “Viitorul”, având scopul de a identifica, valorifica și disemina bunele practici printre autorităţile publice locale din Republica Moldova, contribuind astfel la eficientizarea guvernării locale.