Explicații legale: Aproape tot ce trebuie să știi despre moștenire și testamente

Despre moștenire altfel

Bănuiesc că atunci când este vorba despre faptul că cineva a primit moștenire de la fostul unchi sau soț ne vin în minte secvențe din peliculele cinematografice americane unde totul este bine și frumos. Din păcate sau din fericire nu mereu situația dată corespunde așteptărilor noastre și despre asta vreau să vorbim în articolul de mai jos.

Primordial este faptul că nimeni din noi nu poate fi obligat să accepte moștenirea din simplu motiv că este un drept subiectiv personal al fiecăruia de a decide – dorim noi să acceptăm patrimoniul unei persoane anumite sau nu.

Poți moșteni datorii

La fel acest mecanism subiectiv ne protejează și în cazurile în care pasivele persoanei ce ne lasă moștenirea depășesc activele acesteia sau există pasive care nu sunt convenabile persoanei căreia îi revine moștenirea. Puțini dintre noi gândindu-se la moștenire conștientizează că aceasta poate consta și din datoriile persoanei defuncte și nu doar din bunurile acesteia, mai mult testatorul poate pune achitarea integrală sau parţială a datoriei în sarcina unui sau mai multor moştenitori anumiți pe care acesta îi va indica în testament. Pentru a nu achita datoriile ce depășesc averea succesorală, moştenitorul trebuie să dovedească că datoriile celui ce a lăsat moştenirea depăşesc valoarea averii succesorale, cu excepţia cazului cînd inventarul averii a fost efectuat de notar.

Rândul la tron

Persoana defunctă poate lăsa una din diversele forme de testament în care  își va exprima voința în privința soartei bunurilor sale după decesul său, împărțindu-și averea după bunul său plac. În cazurile în în care acest lucru nu a fost făcut, imediat vor intra în joc regulile stricte ale moștenirii legale conform căreia primii în succesiune vor intra:

#. fiii şi fiicele celui ce a lăsat moştenirea, la fel şi cei născuţi vii după decesul lui, precum şi cei înfiaţi, soţul supravieţuitor, părinţii, înfietorii.

Următorii în lista moștenitorilor legali atunci când moștenitori de gradul întîi nu există vor fi:

#. fraţii şi surorile, bunicii, atît din partea tatălui, cît şi din partea mamei a celui care a lăsat moștenirea;

și ultimii vin la moștenire

#. unchii şi mătuşile;

Feluri de testament

Moştenitorii de clasă posterioară sînt chemaţi la succesiune legală numai dacă lipsesc moştenitori din clasele precedente sau dacă aceştia nu acceptă ori refuză succesiunea. Ei sînt chemaţi la succesiune şi în cazul în care toţi moştenitorii de clasele precedente au fost decăzuţi din dreptul la succesiune.

Testamentul,  poate fi întocmit în una din forme:

#. testamentul autentic – testamentul care a fost autentificat de către un notar public, de secretarii consiliilor locale de nivelul întâi, precum și de consulii misiunilor diplomatice pentru cetățenii moldoveni aflați peste hotare;

#. testamentul mistic sau secret – testamentul care este scris în întregime, datat și semnat de testator, sigilat și apoi prezentat notarului, care aplică girul de autentificare pe plic și îl semnează împreună cu testatorul;

#. testamentul olograf – testamentul scris, datat şi semnat de mâna testatorului.

Acceptarea moștenirii

Termenul de acceptare a succesiunii este de 6 luni  așa încât cei care nu vor respecta acest termen vor decădea din dreptul de a moșteni(cu unele excepții).

Acceptarea moştenirii se face în mod expres (prin depunerea unei declarații la notar) sau tacit (când ați intrat în posesia patrimoniului succesoral, folosiți și întrețineți bunurile sau întreprindeți alte acte ce demonstrează intenţia de a accepta moştenirea și puteți proba acest fapt).

Cine este nedemn să fie moștenitor

Mai există și instituția succesorului nedemn care nu poate deveni succesor legal sau testamentar și cestea sunt persoanele care:

#a. au comis intenţionat o infracţiune sau o faptă amorală împotriva ultimei voinţe, exprimate în testament, a celui ce a lăsat moştenirea dacă aceste circumstanţe sînt constatate de instanţa de judecată;

#b. au pus intenţionat piedici în calea realizării ultimei voinţe a celui ce a lăsat moştenirea şi a contribuit astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotei succesorale ale tuturor acestora.

Nu pot fi succesori legali ai copiilor lor părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti care, la data deschiderii succesiunii, nu sînt restabiliţi în aceste drepturi şi nici părinţii (adoptatorii) şi copiii maturi (inclusiv cei adoptaţi) care s-au eschivat cu rea-credinţă de la executarea obligaţiei de întreţinere a celui ce a lăsat moştenirea dacă această circumstanţă este constatată de instanţa de judecată.

Însă persoana culpabilă de săvîrşirea unor acţiuni ce atrag decăderea din dreptul la succesiune poate fi chemată, în pofida acestui fapt, la moştenire dacă cel ce a lăsat moştenirea o iartă exprimînd acest lucru în mod expres în testament.

O altă latură despre care puțin se cunoaște este instituția averii viitoare adică:

testatorul poate prevedea în testament o anumită avere pe care încă nu o stăpînea la momentul întocmirii testamentului, dar care, la deschiderea succesiunii, trebuie să fie în proprietatea sa.

Testatorul poate dezmoşteni pe unul, pe câţiva sau pe toţi moştenitorii legali şi nu este obligat să motiveze acest fapt.

Persoana dezmoştenită prin dispoziţie testamentară expresă nu poate deveni moştenitor legal asupra părţii netestate din avere şi nici asupra cotelor-părţi la care au renunţat moştenitorii testamentari.

Dacă întreaga avere a fost divizată între moştenitori conform testamentului, dar la momentul deschiderii succesiunii unul dintre ei nu mai este în viaţă, moştenirea legală nu va avea loc, iar cota lui succesorală va fi repartizată în mod egal între ceilalţi moştenitori testamentari.

Procedura succesorală se încheie cu emiterea de către notar a Certificatului de moştenitor.

Acestea sunt doar câteva aspecte pe care am încercat să vi le aducem cât mai explicit la cunoștință și sperăm să vă fie utile iar în scurt timp vom reveni cu noi articole pentru cititorii #diez.

Text de Sergiu Muntean