Finanțarea educației: În 2016, fiecărui elev din învățământul public i s-a alocat 9 063 de lei

Discuția a abordat subiectul finanțării școlilor de către bugetul statului, modalitatea de formare a bugetului pentru școli, pachetul de servicii educaționale standard, dar și diferite probleme cu care se confruntă administraţiile şcolilor din Republica Moldova, printre care lacunele modelului curent de finanțare a învățământului general, asigurarea eficienței educaţiei, dar şi colectarea plăților în folosul școlii de la părinți.

La eveniment au participat Directorul Inspectoratului Şcolar Naţional, Ana Vivdici, manager proiect CAER, Ionela Costachi, asistent proiect, Dan Perciun, Directorul de programe în cadrul IPP, Anatol Gremalschi, experţi în politici educaţionale şi finanţe, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, reprezentanţi ai administraţiei şcolilor şi profesori.

„Școlile sunt subfinanțate. Din aceste considerente părinții sunt cei la care se apelează când este nevoie de a acoperi unele goluri financiare. Proiectul pe care îl implementăm pornește de la premisa că plățile în folosul școlii sunt necesare. Ele sunt binevenite numai în cazul în care părinții doresc să contribuie în mod voluntar, fiind informați despre destinația banilor și modul în care ei sunt administrați. Plățile suplimentare de la părinți trebuie să fie folosite pentru dezvoltarea elevilor și nu pentru existența școlilor”, a precizat Ionela Costachi, Manager proiect, Centrul de Analiză și Evaluare a Reformelor.

Victoria Catanoi, expert finanțe în cadrul Ministerului Educației, a afirmat că toți elevii au aceeași valoare, indiferent dacă își fac studiile în școlile din orașe sau din sate. Din aceste considerente, conform metodologiei de finanțare „lei per elev”, în anul 2016 a fost calculată suma de 9 063 lei, care se alocă fiecărui elev din învățământul public. Expertul susține că bugetul alocat pentru învățământ este unul bun, chiar dacă există ideea că indiferent de suma alocată, mereu vor exista necesităţi suplimentare. O problemă identificată sunt normativele în baza cărora școlile sunt evaluate, acestea fiind învechite, iar existența acestora în forma actuală pune piedici unui proces eficient de administrare a instituțiilor de învățămînt.

Una din ideile enunţate în timpul discuţiei publice s-a referit la faptul că banii colectaţi de Asociațiile de Părinți se folosesc inclusiv pentru oferirea unui surplus la salariul profesorilor, ceea ce trebuie să dea de gândit asupra formulei de finanțare a școlilor.

Expertul în politici educaționale, Valentina Chicu, a făcut referință la rezultatele unei cercetări, conform căreia există Asociații de părinți în care banii alocați sunt cheltuiți pentru procurarea oglinzilor, termopanelor sau pentru reparația din clase, în timp ce în alte școli banii proveniți din partea părinților se cheltuiesc pentru participarea elevilor la concursuri internaționale, abonarea la ziare și reviste sau cumpărarea literaturii. Valentina Chicu susţine ideea că pachetul standard de servicii, alocat de stat, trebuie să acopere cheltuielile pentru întreținerea școlii și buna ei funcționare, în timp ce banii oferiți voluntar de părinți trebuie să fie investiți în dezvoltarea elevilor.

Alexandru Ciuvaga, ex-Șef direcție, Direcția educație, tineret și sport Ungheni, a ținut să sublinieze ideea că problemele ce apar în învățămînt trebuie să fie rezolvate de responsabilii din domeniul educațional. „Trebuie de organizat și de pus cap la cap fiecare întrebare, atunci vom avea succes. Unele licee din Ungheni au mai mulți bani decât le trebuie, altele se descurcă cu ceea ce primesc, în timp ce restul au deficit bugetar. Un director bun găsește ieșiri din situațiile care apar, doar că uneori are nevoie de ajutor, fie direct de la responsabilii de educație din Republica Moldova, fie de la alte persoane care binevoiesc să ajute instituția de învățământ.”

În timpul discuţiilor, unii participanți s-au arătat împotriva colectării banilor în folosul școlii, justificând această opinie prin faptul că indiferent de metodologiile implementate, oricum va persista elementul de corupție. Pe când alți participanți s-au arătat deschiși faţă de acceptarea fondurilor din partea Asociației de părinți, mai ales în cazul în care acest proces va fi unul transparent, voluntar și va aduce beneficii elevilor.

Potrivit Ionelei Costachi, în prezent, în sistemul de colectare a banilor în folosul școlii, lipsește raportarea dintre administrația instituţiei de învăţamânt și asociațiile de părinți. Pentru a rezolva problema, membrii CAER, prin proiectul „Școli transparente – comunități prospere” își propun să conecteze 10 școli pilot la un sistem online de plăți, datorită căruia procesul de colectare a banilor de la părinţi va deveni transparent şi nu va implica elevul în transmiterea banilor de la părinți la școală. Totodată, administrația școlilor și reprezentanții asociațiilor de părinți vor beneficia de instruiri în planificarea financiară și bugetară, metode de consultare a elevilor și raportarea cheltuielilor efectuate.

Consultarea publică este organizată în cadrul Proiectului „Şcoli transparente – comunităţi prospere”, implementat de Centrul de Analiză şi Evaluare a Reformelor (CAER), în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Naţional, cu susţinerea financiară a Ambasadei Marii Britanii la Chișinău.