(studiu) 70% din populația de peste 55 de ani din Moldova au șanse limitate de a îmbătrâni activ

Rezultatele studiului demonstrează că îmbătrânirea activă și în condiții sănătoase este inaccesibilă pentru mai bine de 70% din populația în vârstă de 55 ani și peste din Republica Moldova. Indicele de Îmbătrânire Activă acumulează doar 27,1 puncte, fiind la o distanță de 7 puncte față de media țărilor UE (33,9 puncte), precum și de două ori mai mic în raport cu obiectivul-țintă de 57,5 puncte pus în fața tuturor țărilor.

Moldova înregistrează cea mai mică rată de ocupare pentru populație de vârstă pre-pensionară 55-59/60-64 ani (49% și respectiv 27,6%), media țărilor UE fiind de 62,2% și respectiv 31,5%.

Doar 1 din 10 persoane în vârstă participă activ și se implică în viața socială. Fiecare a doua persoană vârstnică este privată de posibilitatea de a avea o viață independentă, sănătoasă și în siguranță, pe când în țările UE în astfel de situație se află doar 1/3 din vârstnici.

Moldova are o capacitate foarte redusă pentru îmbătrânirea activă, cât și un mediu nefavorabil pentru aceasta. Una din cauze este speranța de viață mică a populaţiei în comparație cu țările UE (practic cu zece ani mai mică). Printre alți factori se enumeră nivelul scăzut de studii și bunăstare mintală a populației în vârstă (51,1% și respectiv 62%), nivelul redus al conexiunii sociale a acestei categorii de populație (32,2%) spre deosebire de vârstnicii din țările UE (49%). Vârstnicii din Republica au deprinderi limitate în utilizarea tehnologiilor informaționale (2,9% comparativ cu 40,8% media înregistrată pentru țările UE) și de învățare continuă pe parcursul întregii vieți (0,3% comparativ cu 4,5% în țările UE).

Diferențe semnificative ale Indicelui de Îmbătrânire Activă și componentele sale se înregistrează și între femei și bărbați. Femeile în vârstă sunt mult mai dezavantajate, spre deosebire de bărbați, și se confruntă mai intens cu vulnerabilitatea materială, financiară și fizică. Indicele de Îmbătrânire Activă pentru femei constituie doar 25,7 puncte, pe când pentru bărbați 29,2 puncte.

Cercetătoarea științifică, coordonatoare al Centrului de Cercetări Demografice, Mariana Buciuceanu-Vrabie a constatat că barierele pentru o îmbătrânire activă își au rădăcinile în slaba funcționare a tuturor sferelor vieții sociale care nu asigură un nivel decent de trai, oportunități de participare și integrare pe piața muncii și în societate, securitate personală, precum și starea de sănătate precară a populației.

Viceministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Anastasia Oceretnîi a declarat că Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei are ca prioritate îmbunătățirea situației sociale pentru toată populaţia, inclusiv vârstnicii. Integrarea şi participarea celor mai în vârstă în viaţa socio-economică şi culturală a societăţii, consolidarea solidarităţii între generaţii este condiţia de echilibru între societate, economie şi transformările demografice. În acest scop a fost aprobat Programul pentru integrarea problemelor îmbătrânirii în politici și Planul de acţiuni privind implementarea Foii de parcurs în perioada anilor 2014-2016. Se elaborează proiectul Strategiei de ocupare a forței de muncă pentru perioada 2016-2020, care va prevedea mai multe acțiuni ce ar ajuta vârstnicii să se mențină în câmpul muncii sau sa se angajeze. Ministerul a inițiat cu suportul UNFPA procesul de evaluare a implementării Planului pentru integrarea problemelor îmbătrânirii în politici. În conformitate cu rezultatele evaluării vor fi înaintate propuneri de acțiuni pentru Planul (2017-2019), care să răspundă la necesitățile vârstnicilor. A fost elaborată metodologia-cadru cu instrumente şi tehnici de integrarea îmbătrânirii în politici sectoriale.

Reprezentanta adjunct a UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, în Republica Moldova, Natalia Cojohari, a declarat că îmbătrânirea nu mai poate fi considerată drept un domeniu ce ține doar de sistemului de pensii și protecție socială, fiind necesară adoptarea unei abordări proactive, astfel încât fenomenul rapid al îmbătrânirii să devină responsabilitatea tuturor.

Diferențe semnificative ale Indicelui de Îmbătrânire Activă și componentele sale se înregistrează și între femei și bărbați. Femeile în vârstă sunt mult mai dezavantajate, spre deosebire de bărbați, și se confruntă mai intens cu vulnerabilitatea materială, financiară și fizică. Indicele de Îmbătrânire Activă pentru femei constituie doar 25,7 puncte, pe când pentru bărbați 29,2 puncte.