Cod galben şi portocaliu de secetă în râurile şi lacurile din Republica Moldova

Șeful Secţiei hidrologie a Serviciului Hidrometeorologic Valeriu Cazac, a menţionat că se emite Cod galben de secetă hidrologică atunci când debitul apei atinge cote de 50% şi mai joase din norma multianuală pe o durată de 5-7 zile. Potrivit lui, fenomenul secetei hidrologice se atestă în R. Moldova încă din luna iunie 2015, cu o întrerupere în perioada ianuarie-februarie curent. „Codul galben de secetă hidrologică presupune riscuri de viituri sau creşteri rapide ale nivelului apei care necesită o vigilenţă sporită în activităţile sezoniere expuse la inundaţii. O astfel de secetă hidrologică este specifică pentru lunile de toamnă. Însă, în lunile de primăvară ar trebui să fie inundanţii, iar râurile pline cu apă. În legătură cu topirea zăpezii din Carpaţi, trebuiau să vină ape mari, fenomenul pe care ar trebui să-l urmărim este numit „apele mari de primăvară”. Însă acum totul este invers, şi atestăm secetă hidrologică. În asemenea perioade recomandăm agenţilor economici şi populaţiei să utilizeze raţional resursele de apă”.

Elena Zubcov, doctor habilitat, profesor-cercetător la Laboratorul de hidrobiologie al Institutului de Zoologie de la Academia de Ştiinţe a Moldovei, a declarat pentru MOLDPRES că seceta hidrologică stabilită în ţară în prima jumătate a lunii aprilie va avea un impact negativ asupra ecosistemelor acvatice. „Fenomenul va afecta dezvoltarea florei şi faunei din bazinele acvatice, în primul rînd înmulţirea peştelui, care nu va avea condiţiile necesare pentru creştere. În acelaşi timp, nici calitatea apei nu va corespunde cerinţelor sanitare”.

În context, Ministerul Mediului a informat că va evalua situaţia creată şi va identifica în ce măsură aceasta este cauzată de condiţii meteorologice şi în ce măsură este provocată de factorul uman. În funcţie de rezultate vor fi întreprinse acţiunile necesare.

Secetele pot fi considerate cele mai complexe fenomene climatice, deoarece la declanşarea lor participă mai mulţi factori şi anume: precipitaţiile atmosferice, rezerva de apă din sol accesibilă plantei, umezeala şi temperatura aerului, evapotranspiraţia, viteza vîntului etc., aceştia fiind principalii parametri climatici care definesc starea timpului uscat sau secetos.

Cele mai intensive pe teritoriul Moldovei pot fi considerate secetele din anii 1896, 1899, 1928, 1946, 2003, 2007, 2011. Astfel de secete, în trecutul nu prea îndepărtat, sorteau lumea la foame care, în căutarea surselor de existenţă, părăsea locurile natale. Urmările secetei din anul 1946 a creat o situaţie deosebit de gravă pentru populaţia Moldovei, conducînd la foamete pe parcursul anilor 1946-1947.

În ultimele două decenii pe teritoriul Republicii Moldova secetele s-au semnalat mai frecvent, şi ele devin tot mai intensive. Aşa, în perioada anilor 1990 – 2011 pe teritoriul republicii s-au înregistrat 10 ani (1990, 1992, 1994, 1996, 1999, 2000, 2001, 2003, 2007, 2011) cu secete de diferită intensitate, care au dus la scăderea recoltei culturilor agricole.â

Spre deosebire de alte hazarduri naturale, secetele prezintă un proces treptat cu consecinţe negative de lungă durată. Deşi, ele nu conduc nemijlocit la pierderi de vieţi umane, de foame pot suferi zeci şi sute de mii de oameni. De aceea, după pierderile materiale (22%), secetele în lume cedează doar cicloanelor tropicale (30%), iar după efectul social acest fenomen nu are asemănare.