(foto) O vizită la fabrica de înghețată din Ialoveni care îndulcește și răcorește trei continente

Originile înghețatei sunt destul de neclare. Totuși, se crede că „bunica înghețatei” s-a născut în China, cu peste două mii de ani în urmă. Era pregătită din orez bine fiert în lapte, cu multe arome. Compoziția era pusă apoi la răcit în zăpadă. Din Extremul Orient, rețeta amestecului de lapte cu fructe înghețate a fost adusă de către vestitul călător Marco Polo și în Europa, în Italia, de unde s-a răspândit apoi în toate țările.

Inducția despre compania Sandriliona, care activează pe piață deja de 17 ani, ne-a fost asigurată chiar de directorul acesteia, Vitalie Frasineanu, care se află în fruntea fabricii de înghețată din Ialoveni în ultimii șase ani. Acesta ne-a povestit despre procesul tehnologic de fabricare, iar ulterior am putut urmări direct procesul de producere.

Proprietarul acestei fabricii dulci este francezul Franck Arif, care prin intermediul investițiilor sale a permis dezvoltarea fabricii, începându-și activitatea producând plombir în păhăruțe și ajungând, la moment, să producă un sortiment de peste 90 de tipuri de înghețată. Denumirea companiei vine din limba italiană, „Sandriliona” semnificând Cenușăreasa. În urma unei campanii de rebranding, a fost prescurtată pentru piața de export în Sandra, pentru că străinilor le este mai greu să rostească denumirea integral.

Producerea înghețatei se împarte în perioada „liniștită” și „agitată”

Producerea înghețatei în perioada „liniștită” a anului, noiembrie-martie, este asigurată de 245 de angajați care își desfășoară activitatea în diverse domenii. Activitatea fabricii are un caracter sezonier. Astfel, în perioada estivală anului, martie-noiembrie, aceștia lucrează 24 de ore din 24, 7 zile în săptămână, pentru a asigura fiecare doritor de a se răcori în zilele toride ale verii cu înghețata sa preferată. În această perioadă, compania, pentru a face față fluxului mare de comenzi, angajează până la o sută și ceva de muncitori sezonieri.

„Tinerii studenți sau abia ieșiți de pe băncile școlii sunt cei care completează numărul persoanelor ce muncesc pe timp de vară. Sunt cei care nu vor să-și piardă timpul pe perioada verii și vin să muncească în cadrul companiei. Respectiv, tinerii care doresc să-și câștige poate primii bani sau pentru a nu depinde financiar de părinți vin să muncească vara la Sandriliona. Aceștia încep cu munci precum preparator de înghețată, hamali sau muncitori auxiliari”, spune Vitalie Frasineanu.

Eskimo-ul și Plombirul, preferatele moldovenilor

Anual, fabrica produce cinci mii de tone de înghețată. Ca să vă imaginați mai bine cifra menționată, aceasta înseamnă că fiecare cetățean al Republicii Moldova consumă jumătate de kilogram de înghețată Sandra pe an. „Per total, din cantitatea totală pe care o producem, sunt preferate produsele care se consumă în fostele țări sovietice, pentru că în Europa acestea nu sunt atât de populare. Este vorba de înghețata la kilogram și cunoscutul păhăruț din copilărie. Acestea sunt produsele care dau cel mai mare volum cantitativ și nu sunt cele mai scumpe, pentru că în alte regiuni de mult au uitat de existența acestora”, adaugă Frasineanu.

Potrivit administrației companiei, diferența vânzărilor în perioada estivală și cea rece este semnificativă, reprezentând 80 % din volumul vânzărilor.

Consumul de înghețată în Moldova este de circa două kilograme pe an pe cap de locuitor, ceea ce nu este chiar atât de mult precum în țările scandinave, unde, în pofida frigului, o persoană consumă și 20 kg de înghețată pe an. Probabil, din cauza nostalgiei față de înghețata de pe vremuri, cele mai populare deserturi reci printre moldoveni rămân a fi Plombirul în păhăruț și Eskimo-ul.

Înghețata care cucerește Africa și Asia

Înghețata „Made in Moldova” de la Ialoveni este exportată în Asia și Africa, unde este înalt apreciată de consumatori. Pe aceste două continente ajung circa 70 % din volumul produs de Sandra și doar 30 % din înghețată ajunge să fie savurată în țară. În martie 2005, înghețata moldovenească ajunge pe piața Irakului. Un an mai târziu, produsele făcute la Ialoveni au captivat inimile iubitorilor de înghețată din Senegal și Ghana, ca ulterior, în 2009, aceasta să ajungă și pe piața Coastei de Fildeș.

„Aceasta este cea mai mare bucurie și cea mai mare diplomă de laudă și pentru companie, și pentru angajații fabricii. Africa este o piață care pentru noi este în curs de dezvoltare. Respectiv, 70 % merge către Irak și 30 % merge actualmente către Africa. În Irak, înghețata ajunge prin intermediul camioanelor frigorifice ale companiei, iar spre Africa, înghețata pleacă pe mare, din Odesa. Traseul ia aproximativ 40-50 de zile, pentru că vasul este nevoit să ocolească întregul content african, deoarece în Europa, exportul, chiar și tranzitul de produse animaliere pe cale maritimă ne este interzis.”

Potrivit directorului companiei, nu este nicio diferență în materie de înghețată pentru piața internă, țările din Africa sau Asia. „Este același produs care merge din același stock, care poate fi mâncat și la Dakar, și la Bagdad, și la Strășeni.”

90 de tipuri de înghețată

Sandriliona produce peste 90 de tipuri de înghețată, cu diverse arome și forme, de la înghețata tradițională până la ruladele de înghețată, Mousse, care își păstrează forma și calitățile după două ore la temperatura camerei datorită consistenței sale specifice. Apropo, pentru necunoscători, termenul de păstrare a înghețatei este un an de zile.

Materia primă utilizată la fabricarea înghețatei, în marea majoritate, este din import. Din produsele autohtone este utilizat doar laptele, iaurtul și zahărul. Ciocolata vine din Olanda, ambalajul vine din România, fructele vin din Franța. Sandriliona este singura companie de înghețată din țară care își permite să-și producă propriile toppinguri sau glazuri.

Gelato de Moldova

În acest an, compania a dezvoltat un nou tip de produs – înghețată artizanală. Pentru crearea unui produs absolut deosebit – proprietarul fabricii, Franck Arif – a invitat unul dintre cei mai buni producători de înghețată din întreagă lume, care și el este de origine franceză. În procesul de creare a acestui desert au fost adunate ingrediente de pe întreg mapamondul. Potrivit directorului, noua înghețată artizanală Sandra, cu un gust unic și o finețe deosebită, poate concura ușor cu vestitul gelato italian.

„Este o înghețată de calitate premium, pentru producerea căreia se folosesc sută la sută ingrediente importate și de cea mai înaltă calitate, adunate din Franța, Danemarca, Statele Unite, Madagascar și alte țări. În această vară, am încercat și primele experimente de vânzare, dar încă mai lucrăm asupra ei. Am dezvoltat un sortiment de peste 30 de arome, cum ar fi înghețata cu vanilie din Madagascar, ciocolată, fistic, fructe de pădure, portocale, banane, o multitudine de arome.”

Gelato – un desert pe cât de simplu, pe atât de sofisticat. Mixul pentru gelato se obține la viteze de amestecare mai reduse decât în cazul înghețatei obișnuite, deci amestecul obținut este mult mai dens și mai fin, tocmai datorită volumului mic de aer care rămâne în compoziție.

Deoarece este un produs absolut special, înghețata artizanală Sandra este ambalată în caserole de trei kilograme, destinată în special hotelurilor, restaurantelor, cafenelelor.

Cum se produce Eskimo-ul

După ce ne-a fost explicat pe îndelete procesul tehnologic de fabricare a mult îndrăgitei înghețate, am primit echipamentul special pe care îl poartă și muncitorii și am pornit la vizitat fabrica.

În timpul excursiei, am avut ocazia să vedem care sunt etapele prin care trec ingredientele până acestea se transformă în desertul dulce și răcoritor. Totodată, cei de la fabrică ne-au arătat și explicat cum funcționează utilajele.

Pentru a pregăti amestecul de înghețată, desigur că este nevoie de o bucătărie în care se regăsesc rezervoare cu lapte, frișcă, zahăr, vanilie. Aici are loc procedura de pasteurizare a amestecului, iar tot procesul este unul automatizat. În astfel de rezervoare mari se păstrează amestecul, ca mai târziu acesta să meargă prin conducte la proporționalizarea fiecărui tip de înghețată.

Procesul este aproape în totalitate automatizat. Amestecul vine deja înghețat de la congelatorul care are aproximativ –30 de grade, robotul ia înghețata și o pune în rezervorul cu ciocolată care este caldă (+5). Aici se acoperă cu glazura de ciocolată, se usucă și se pune pe banda rulantă, iar ulterior, aceasta merge spre ambalare, care, de asemenea, se face în mod automat. Astfel, muncitorilor nu le rămâne decât să pună înghețată împachetată în cutii, care apoi, acestea sunt etichetate cu tipul de produs. Angajatul pune cutia pe o bandă rulantă care merge la depozitul produsului venit – o cameră în care sunt sortate deja cutiile.

La finalul excursiei, elevii de la școala internat din Strășeni au fost serviți cu înghețată, spre marea lor încântare. Aceasta însă nu a fost unica surpriză din partea companiei Sandriliona pentru ei. Pentru a-i motiva să-și dezvolte cunoștințele, care sunt necesare în viitoarea carieră, proprietarul acestui „imperiu dulce”, francezul Franck Arif, le-a promis că le va asigura integral studierea cursurilor de limba franceză sau engleză a acestora la Alianța Franceză din Moldova, punând la dispoziție și transportul de la internatul din Strășeni la Chișinău, unde se desfășoară cursurile, iar copiilor care învață cel mai bine – compania „Sandriliona” le va acorda o bursă la studiile superioare. „Suntem alături de copiii de la școala de internat, ne pasă de ei, de viitorul lor, de dezvoltarea lor, iar creșterea profesională a lor e posibilă cu multă muncă”, a declarat Franck Arif la sfârșitul întâlnirii.

***

Cornetul de înghețată a fost inventat în 1896 de un vânzător din New York, pentru că oamenii îi furau mereu lingura cu care servea înghețată. Abia în 1903, acesta și-a brevetat invenția. Înghețata pe băț a fost inventată în anii 1920. Spre bucuria copiilor, aceștia au început să cumpere și mai multă înghețată.

Printre cele mai neobișnuite arome de înghețată care au fost fabricate vreodată se număra avocado, usturoi, fasole azuki (un soi de soia roșie) sau jalapeno (un fel de ardei iute de culoare verde), însă cea mai ciudată dintre toate aromele este crema de mărar, comercializată pentru femeile însărcinate.

Apropo, știați că luna iulie este luna internațională dedicată înghețatei?