Schimbarea climei, dar și protejarea mediului este un subiect foarte delicat în lume, însă mai puțin cunscout și discutat în Moldova, deoarece cetățenii țării sunt mai puțin informați sau pur și simplu nu se interesează de domeniul dat.
Iată de ce, în ziua de marți, 29 septembrie, jurnaliștii au avut o întrunire, la care au participat Ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, dar și Dafina Gherceva, Coordonatoarea Rezidentă ONU/Reprezentanta Rezidentă PNUD în Moldova, și Vasile Scorpan, Oficiul Schimbarea Climei, pentru a discuta situația mediului din Republica Moldova sub mai multe aspecte.
Ministrul Mediului venise cu informație îngrijorătoare despre Moldova – în țară nu sunt respectate regulile de protejare a fondului forestier, vânatul este oarecum ieșit de sub control, iar extragerea de aluviuni din Prut și Nistru se face ilegal sau sub pretexturi eronate. „La Ministerul Mmediului s-au acumulat un șir de probleme, întrucât interesele sunt uriașe în a exploata resursele naturale în pofida legilor existente”, spune Valeriu Munteanu, menționând că până că acesta să fi obținut funcția sa, Ministerul deseori închidea ochii la unele lucruri inacceptabile pentru mediul țării. „Eu, personal, am ales să fiu Ministru al Mediului, pentru că știam că există probleme enorme, care nu au fost abordate pe deplin până acum”, spune acesta.
De asemenea, el a menționat că mediul se află pe locul 17, adică pe ultimul, din lista preocupărilor cetățenilor. Spre exemplu, mulți nu-și dau seama că extragerea neautorizată sau sub pretext greșit a nisipurilor din râurile Nistru și Prut va duce la transformarea acestora într-o cloacă. Iată de ce, Ministrul Mediului a spus că, după aproximativ opt săptămâni în această funcție, va semna un proiect de lege, prin care va interzice extragerea neautorizată a nisipurilor din râuri, precum și tragerea la răspunderea penală, cu o pedeapsă de până la 5 ani de închisoare și o amendă usturătoare pentru persoanele care fac acest lucru.
De asemenea, se va face o modificare cu în ceea ce ține de hotărârea de guvern cu privire la arenda proprietății forestiere, astfel ca ea să fie interzisă pe viitor, taxele de arendă să fie majorate de 5 ori, construcțiile de acum să treacă o inspecție minuțioasă la Ministerul Construcțiilor și ca să nu să se permite transmiterea unei asemenea construcții pe spațiul forestier de la o persoană juridică la o altă persoană juridică. „Eu nu voi închide la nedreptățile ce au loc acum la acest capitol”, spune cu tărie Valeriu Munteanu.
La capitolul vânătoare, Ministrul Mediului a menționat că sunt mai multe aspecte de ce acum există numeroasă probleme – există doar o singură asociație de vânători, nu este un monitoring. Iată de ce este nevoie de noi reglementări, care vor face ca vânătorii neautorizați să fie trași la răspundere. „Cea mai mare problemă în acest sens sunt granturile interminabile și lipsa responsabilității. Nimeni nu este cercetat penal și tras la răspundere pentru acceptarea unor proiecte de lege, care duc la catastrofe ecologice”, spune Ministrul Mediului.
Prin urmare, a fost constatat că probleme climaterice și starea mediului înconjurător sunt neglijate atât de către cetățeni, cât și de politicieni. În decembrie 2015, reprezentanții Moldovei vor merge la Paris la Conferința de Schimbările Climaterice, organizată de ONU, unde Moldova va avea șansa să se afirme în calitate de stat ce este gata să adopte acțiuni ce vor diminua poluarea. Iată de ce, în opinia Ministrului Mediului, este nevoie de crearea unui caiet de sarcini cu care ei vor merge la Paris.
Dafina Gherceva a menționat că în cadrul Social Good Summit de la New York, unde au fost adoptate cele 17 obiective de dezvoltare sustenabilă, acestea trebuiesc să fie percepute drept ghidurile noastre pentru a ne mișca înainte, spre succes. „Obiectivele de sustenabilitate au devenit rezoluțiile unui proces amplu de negocieri. Moldovenii își doresc multe lucruri bune, însă nimeni nu a menționat despre problemele ecologice, pentru că conștientizarea acestora este joasă. Iată de ce, Conferința Globală a Schimbărilor Climaterice urmărește patru aspecte-cheie:
# nivelul de ambiție a diferitor țări de a reduce gazele cu efect de seră;
# capacitatea țărilor să negocieze prevederile care urmează să fie obligatorii din punct de vedere juridic;
# necesitatea de a fi de acord în ceea ce ține de principii comune, dar diferențiate, astfel încât ca toate țările să poartă repsonsabilitate pentru ceea ce fac;
# finanțarea comensurabilă în redresarea problemelor ecologice – o inițiativ mai scumpă din punct de vedere financiar”, spune Dafina Gherceva.
Ea a spus că există un mecanism, numit „Fondul de Dezvoltare Verde”, prin care se vor face colaborări cu Moldova pentru a ajuta țara la capitolul schimbări. „Iată de ce mass-media are un rol instrumental și noi vom miza pe un angajament înalt din partea ei”, spune Dafina.
Vasile Scorpan venise cu date îngrijorătoare despre Moldova – nivelul de conștientizare a problemelor de mediu este de doar 20% la nivel națioanal. „Pentru țările în curs de dezvoltare se recomandă să fie implementate proiecte care au un efect benefic asupra lor. Iată de ce, la moment elaborăm patru proiecte – două în domeniul energetic, unul forestier și altul în agricultură, pentru care noi sperăm să obținem susținere finaciară”, spune Vasile Scorpan.
Pentru participarea la Conferința Globală a Schimbărilor Climaterice din Paris, reprezentanții Moldovei trebuiai să vină cu un act, numit „Contribuția Națională și Internațională Determinată”, care poate fi găsit aici. Acest document prezintă intenția Moldovei în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Evenimentul a fost organizat de către Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic. Dacă dorești să fii la curent cu toate detaliile cu privire la programele ce țin de mediu, urmărește pagina Ministerului Mediului, dar și acțiunile Mișcării Ecologiste din Moldova.
